„Minutul de Hollywood”, cu Tudor Petruț – Despre filme, numai bine

După câțiva ani de declin în popularitate, spectacolul decernării premiilor Oscar (în direct pe canalul ABC pe 12 Martie) speră să revină în atenția și adulația publicului telespectator. Și să atenueze oarecum senzația că, sub presiunea mișcării #HollywoodTooWhite, Academy of Motion Pictures Arts and Sciences  a devenit o instituție activistă, parte integrantă a propagandei de partid.

Producătorii din Hollywood au criticat de asemenea tendința academiei de a desemna filme ”cu temă” pe care nu le vizionează nimeni – și care promovează ”omul nou”, sensibil la neutralitatea de gen, la diversitate și incluziune – în defavoarea succeselor comerciale, evident agreate de publicul larg. Iată că au fost nominalizate pentru cel mai bun film și cele două cele mai mari succese de casă din ultimii ani, “Top Gun: Maverick” și “Avatar: The Way of Water”. Și pentru prima oară un personaj din mega-popularul univers de aventuri Marvel a ajuns pe listă, prin actrița Angela Bassett pentru rol secundar feminin (în ”Black Panther: Wakanda Forever”).

Pentru variație, printre alte filme nominalizate sunt o introspecție (”The Fabelmans” a lui Steven Spielberg), o comedie serioasă (irlandezul ”The Banshees of Inisherin” care trebuie văzut neapărat), dramă (”TAR”, ”Women Talking”), satiră socială (”Triangle of Sadness”, mai acid decât pare). Și surpriza anului, germanul remake ”All Quiet on the Western Front” (care necesită multă tărie și o inimă puternică pentru a putea fi văzut până la sfârșit), un film ”de artă” și de reflecție asupra spiritului uman.

La fel, ca niciodată, cei cinci actori concurând pentru cel mai bun rol masculin sunt nominalizați pentru prima oară! De altfel 16 din cei 20 de actori nominalizați sunt ”boboci”, o bucurie și o rază de speranță pentru masa amorfă de aspiranți la gloria de celuloid.

În majoritatea mass-media americane, cel mai discutat film este ”Everything Everywhere All at Once”, un fel de metaforă științifico-fantastică, un film adânc într-un ritm de acțiune. Numai că presa a trebuit să sublinieze în primul rând diversitatea personajelor și incluziunea asiatic-americanilor mai curând decât valoarea cinematică. Iar titlurile de-a șchioapă individualizează ca moment istoric remarcabil pentru lumea filmului (doar) prezența pe lista pentru rol principal feminin a minunatei actrițe (de origine malayeziană) Michelle Yeoh, cum scrie avclub.com ”pentru prima dată când o actriță asiatică a fost nominalizată într-o categorie istoric dominată de femei de rasă albă (Halle Berry fiind singura femeie de culoare care a câștigat un Oscar pentru rol principal femnin)”. Asta e important!

De asemenea, printre primele comentarii ale dimineții pe canalele de știri s-a strecurat și problema esențială a zilei. Marea gafă a comisiei de nominalizare a academiei. Păcatul prin omisiune care anulează verosimilitatea și calitatea premiilor Oscar 2023. Decadentul simplu fapt că nici o femeie regizoare nu apare pe listă. Greșeală fatală și de neiertat, mai ales după ce în ultimii doi ani doamnele regizoare Chloe Zhou (”Nomadland”) și Jane Campion (The Power of the Dog) au câștigat statueta cu surle și trâmbițe. Și meritat.

Lista ”analizelor” ideologico-politice ar putea continua. Sunt amănunte extrem de importante pentru consumatorul de film american, care trebuie monitorizat și educat minuțios pentru a nu uita cumva că este în primul rând un cetățean implicat în societatea modernă care trebuie să domolească traumele tradiționalismului conservator. În încercarea sisifică de a construi o societate nouă, etică și echitabilă. Ne asumăm cinismul satiric. Cât despre filme, numai de bine.

Autor: Tudor Petruț (California-USA)
Nota redacției:

Tudor Petruț, actor și scenarist de film, regizor de teatru, autorul editorialelor Minutul De Hollywood care apar în presa de limba română din diaspora și pe paginile Romanians In Hollywood, scrie la Occidentul Românesc din anul 2011. Tudor Petruț este nepotul marelui actor Emanoil Petruț. A învățat la liceul de matematică-fizică Mihai Viteazul din București și a absolvit în 1990 Facultatea de Regie la Universitatea de Teatru și Film I. L. Caragiale din București. A regizat spectacole de teatru în capitală, la Constanța, Arad și Ploiești. A jucat în filme românești precum Misterul lui Herodot (1976), Femeia din Ursa Mare (1982), Secretul lui Nemesis (1985), Zâmbet de soare (1987), Păstreză-mă doar pentru tine (1987), Liceenii (1987), Extemporal la dirigenție (1987), precum și în serialul Tv Călătorie de neuitat (1994). A emigrat în Statele Unite în anii ’90. Tudor Petruț este cetățean american și are cu prima soție doi băieți, Alexandru și Ștefan. A divorțat și s-a recăsătorit cu Dana, americană cu origine română. Locuiește în Orange County, California, unde și-a luat o licență pedagogică și predă matematica la un liceu din Santa Ana. În America a scris scenarii de film de lung metraj, încercând să negocieze pentru producerea lor cu diverse case de producție americane. A regizat spectacolele de teatru Confesiunile unui copil catolic de E.B. Appell la Long Beach Playhouse și Doi domni din Verona la Magnolia Playhouse din Hollywood. A fost consultant la Columbia Pictures pentru realizarea filmului Bram Stoker’s Dracula. Ca actor, Tudor a fost protagonistul unei campanii publicitare pentru Discover Card, a apărut în căteva seriale de televiziune și filme, și este membru al breslei actorilor SAG-AFTRA și al Academiei de televiziune ATAS.