Spania rămâne una dintre cele mai căutate destinații turistice din Europa, iar farmecul ei este incontestabil. Problema apare atunci când experiența de călătorie se reduce la o listă de „obiective obligatorii”, repetate la infinit, în zone suprasolicitate, scumpe și, adesea, decuplate de viața reală a comunităților locale. În acest context, James Smith, fondatorul platformei Learn Spanish with James, stabilit în Spania atrage atenția asupra unei diferențe esențiale: Spania pe care o iubesc localnicii nu coincide întotdeauna cu Spania consumată rapid de turismul de masă, potrivit unei relatări publicate de Express.
Smith nu „îndeamnă la boicot”, ci propune o schimbare de perspectivă: mai puțin spectacol, mai mult conținut; mai puțin zgomot, mai multă identitate. Iar lista sa de „capcane turistice” vizează cinci zone foarte populare din Barcelona, Madrid, Benidorm și Insulele Baleare, locuri în care, spune el, autenticitatea se diluează sub presiunea aglomerației și a comercialului.
Prima recomandare de evitat este La Rambla, probabil cea mai cunoscută arteră a Barcelonei. Atrage milioane de vizitatori anual, însă este, de regulă, asociată cu restaurante supraevaluate, magazine de suveniruri standardizate și riscuri crescute de furturi din buzunare. În opinia lui Smith, „La Rambla a devenit victima propriei faime”: o zonă atât de orientată spre turiști, încât și-a pierdut mare parte din caracterul autentic.
Alternativa sugerată: cartierele El Born și Gràcia descrise ca spații vii, unde se simte energia Barcelonei reale, respectiv, cafenele frecventate de localnici, ateliere și mici magazine artizanale, restaurante în care meniul apare mai întâi în catalană. Arhitectura rămâne la fel de interesantă, dar, esențial, ai timp și spațiu să o observi.
În Madrid, Smith indică drept capcană turistică Puerta del Sol, un punct celebru pentru fotografii și „bifat” pe orice traseu clasic. Aglomerarea, prezența intensă a comerțului de tip lanț și atmosfera de zonă tranzitată rapid fac ca locul să ofere o experiență generică, comparabilă cu multe alte centre europene.
Alternativa: La Latina, un cartier cu străzi pietruite, taverne și piețe tradiționale, unde poți întâlni artă, bijuterii și produse cu specific spaniol. Pentru o impresie autentică asupra centrului istoric, expertul recomandă și Plaza Mayor dimineața devreme, înainte de sosirea grupurilor organizate, când orașul încă respiră în ritmul său firesc.
A treia „capcană” revine la Barcelona și vizează Park Güell. Deși parcul este spectaculos, accesul restrictiv, intervalele de vizitare și fluxurile masive de turiști pot transforma experiența într-o luptă cu aglomerația. În loc să admiri aleile, construcțiile și băncile din mozaic, ajungi să calculezi timpul și să eviți mulțimea. Smith consideră că locul a devenit atât de controlat și comercial, încât „a pierdut bucuria spontană pe care probabil a intenționat-o Gaudí”.
Alternativa: o urcare până la Bunkers del Carmel, un fost punct antiaerian care oferă o panoramă de 360° asupra orașului. Este gratuit, accesibil și îndrăgit de localnici mai ales la apus, când Barcelona capătă, poate, cea mai frumoasă lumină.
Ibiza este un brand turistic global, însă Smith atrage atenția că scena petrecerilor, oricât de populară, nu este reprezentativă pentru ceea ce face insula cu adevărat specială. Cluburile pot acoperi, prin zgomot și ritm, tocmai esența locului: peisajul, satele, golfurile și liniștea mediteraneeană.
Alternative: o excursie cu feribotul spre Formentera sau explorarea nordului Ibizei, unde pot fi descoperite golfuri mai retrase și sate vechi, cu o atmosferă mai aproape de insula autentică.
În ceea ce privește Benidorm, Smith este tranșant: destinația poate „servi unui scop” pentru anumite categorii de călători, însă nu este locul potrivit dacă urmărești cultură spaniolă, tradiții sau viață autentică de coastă. Urbanizarea intensă și oferta turistică orientată spre consum rapid reduc contactul real cu specificul local.
Alternative: localități precum Altea sau Guadalest (în zona muntoasă), unde se regăsește o Spanie mai calmă, frecventată și de familii spaniole în vacanță, iar gastronomia are șanse mai mari să însemne tradiție nu un meniu internațional uniform.
Turismul de masă nu este, în sine, un rău. Devine problematic atunci când standardizează experiența, crește costurile, sufocă spațiile publice și estompează identitatea locurilor. Spania își arată frumusețea deplină atunci când călătorul alege nu doar reperele celebre, ci și cartierele, satele, piețele și ritmurile locale.
În fond, întrebarea corectă nu este „unde merg toți?”, ci „unde trăiesc localnicii?”.
Articol redactat de: Andra Mateescu Gutiérrez (Rubrica Turism, Occidentul Românesc)
Pentru un turism care nu înstrăinează, ci cultivă respectul.
Andra Mateescu Gutiérrez este profesor de engleză la Londra și colaborator editorial al publicației „Occidentul Românesc”. Cu peste 13 ani trăiți în Alicante, Spania, și o perspectivă formată la intersecția dintre două culturi europene, Andra scrie despre turism, conviețuire urbană și realități locale, dincolo de aparențe. Articolele sale, bazate pe observație directă și documentare riguroasă, reflectă un stil de jurnalism de teren, atent la detalii și profund ancorat în experiențele cotidiene ale comunităților.