România – “poziţia copilului” după 2014

În următorii 3 ani vom asista la o dezbatere intensă despre viitorul UE, care ar putea culmina probabil cu o Conferinţă Interguvernamentală (IGC) în 2015, în pregătirea unui nou tratat constitutiv. Poziţionarea statelor membre în ecuaţia europeană este determinantă pentru această dezbatere. 2013 este un an de gândire din punct de vedere al instituţiilor europene, pentru a pregăti “întâlnirea din 2014”, cel mai probabil după ce avem instalată viitoarea Comisie Europeană.  Pentru România, un nou Tratat al UE ar fi o nouă şansă de a se europeniza intern. România trebuie sã fie un stat activ în acest proces de reformă a instituţiilor UE. Trebuie definite oportunităţile României, ancorate în realitate, care sunt obiectivele nu doar naţionale, ci şi europene. Pentru racordarea ţării la UE avem nevoie de aproximativ 5.000 de români la Bruxelles şi 25.000 de persoane în România implicate în mod real în mecanismul comunitar. În prezent avem doar vreo 2.500 la Bruxelles şi maxim 10.000 în Bucureşti (în special în sectorul public).

Forţele europene vor urmări cu mare interes alegerile din luna septembrie 2013 din Germania. Este foarte interesant dacă Angela Merkel va câştiga al treilea mandat de cancelar. Fără să exagerez, cred că tot ce se întîmplă acum în Berlin are foarte mare relevanţă asupra întregii Uniuni Europene. România trebuie să privească cu multă seriozitate relaţia cu Germania, crucială în înşurubarea ţării noastre în structura europeană.

Dacă România vrea să joace un rol mai important în Uniunea Europeană, cred că mai întâi de toate trebuie să-şi analizeze opţiunile şi oportunităţile geopolitice. Trebuie folosită filiera latină, mai ales că în Spania şi Italia sunt milioane de români.

Scriam recent despre variantele în care România poate juca în dosare importante pe plan european, şi implicit despre parteneriatele bilaterale de care poate profita acolo unde există o simetrie de interese. Evidenţiam în mod special Polonia, o ţară cu care am avea multe în comun, şi care reuşeşte foarte bine să se demarce şi să se remarce în plan european. Atât în formatul Vişegrad, cât şi alături de ţările mari, aceasta este din ce în ce mai prezentă în negocierile importante pentru întreaga UE.

România trebuie să găsească matur şi realist poziţionarea sa în UE, contează enerm relaţia cu „fortăreaţa Bruxelles”, dar şi cu Germania, Italia, Spania şi Polonia.

Subiectul este corelat cu idei prezentate anterior pe blog:

România şi filiera latină

Experţi pentru o Românie europeană

România şi Polonia în contextul noilor dezvoltări

Germania şi viitorul instituţiilor europene

Capitala Europei? Berlin?

Material realizat de Dan LUCA / Bruxelles

Citește și