„Orice singurătate-i un păcat. Aşa grăieşte turma.”
Să-ți pierzi timpul cu tot felul de metehne comuniste învechite legate de formele rubensiene, mai mult sau mai puțin cu „vergeturi sau celulită” și să faci o adevărată tevatură în mass-media românească din treaba asta în anul de grație 2022, e grav. Din nou, efectul de turmă se manifestă la nivel național.
În lumea civilizată, societatea, în majoritatea ei, nu este interesată de cât sunt de grași sau de slabi unii sau alții, cum se îmbracă, cât sunt de frumoși sau de urâți, ce haine de fițe, mașini sau case de lux posedă, cu câte operații estetice și-au „îmbunătățit” sau mutilat corpul etc. Într-o lume a normalității, oamenii nu se ocupă cu astfel de aspecte. Au alte treburi mult mai importante. După timpul petrecut la muncă își organizează discret, fiecare clipă doar pentru ei, pentru familie, pentru odihnă, distracție și relaxare. Se respectă unii pe alții și își oferă ajutorul în societate necondiționat, în majoritatea lor. Doar cei plini de frustrări, care se plictisesc de prea mult timp liber își irosesc viața cu astfel de inepții. Oameni frustrați, plini de invidie și răutate. Mulți dintre ei, rasiști.
E trist! Câteodată și compasiunea pare prea mult pentru astfel de persoane. Dar dacă analizăm mai bine situația ajungem la concluzia că nu oamenii sunt vinovați pentru lacunele din comportament sau gândire, ci sistemul. De la statul la coadă şi până la cumpăratul de produse pe care nu le folosesc niciodată, românii au dezvoltat un adevărat spirit de turmă. Psihologic, această tendinţă de a urma un grup, fără a trece prin filtrul gândirii posibilele consecinţe, se explică prin programările la care am fost supuşi ani de zile în comunism.
Într-o turmă intră, de regulă, persoanele slabe, persoanele incapabile să ia o decizie, persoanele leneşe, tocmai pentru că turma le permite unor indivizi să creadă că se ascund, că se pierd în anonimat, dar şi pentru că pot să se manifeste violent, stare pe care singuri, ca indivizi, nu o pot manifesta. Aceste persoane preiau din curajul celor mulţi. Așa se explică faptul că un subiect precum „vergeturi sau celulită” a devenit peste noapte subiect de dezbatere nțională.
Omul s-a obişnuit să trăiască în turmă încă din cele mai vechi timpuri. Grupul îl proteja, îl susţinea, câteodată îl şi hrănea, deci îi dădea o anumită siguranţă. De aici şi efectul de turmă pe care mulţi dintre noi îl resimt. Efectul de turmă în societatea românească a crescut şi s-a rafinat în ultimii 30 de ani. Se știe foarte bine că românii au o întreagă istorie a efectului de turmă. Pe vremea comuniştilor, conaţionalii noştri stăteau la coadă pentru a-şi achiziţiona alimentele de bază. Acum ei stau la coadă pentru socializare, dar şi pentru a se descărca de problemele zilnice şi a primi aprobare din partea celor din jur.
Rețelele de socializare le crează multora un confort pe care nu îl conştientizează. Persoanle care au o frică în interior, au o emoţie, au tendinţa să se victimizeze. Singure nu o pot face şi atunci apelează la turmă, de unde poate apărea salvatorul. Se va găsi cineva acolo, în lumea virtuală să îl compătimească, să îl salveze sau să îl încurajeze.
Din studiile specialiștilor, efectul de turmă este mai pronunţat la persoanele cu un nivel scăzut de educaţie, dar şi cei care au diverse temeri. Intervine practic o depersonalizare, iar nivelul inteligenţei scade atunci când faci parte dintr-o mulţime, cu rezultate negative asupra gândirii. Cu alte cuvinte, individul nu mai gândeşte, pentru că gândesc alţii pentru el. Aceste persoane sunt atrase de turmă, pentru că acolo este singurul loc unde pot spune că sunt în elementul lor. Soluţia pentru a scăpa de efectul de turmă este conştientizarea şi informarea, dar şi demitizarea unor culte, care sunt extrem de puternic înrădăcinate.
Efectul de turmă conduce practic la scăderea conştiinţei, cu efecte devastatoare asupra persoanei în cauză. Este mare nevoie de schimbare, ceea ce înseamnă că, la modul concret, fiecare trebuie să acționeze separându-se de grup atunci când acţiunile sale ar însemna încălcarea legii sau a codului său etic.
„Orice singurătate-i un păcat. Aşa grăieşte turma.” – (Friedrich Nietzsche)
Autor editorial: Kasandra Kalmann Năsăudean (Regatul Spaniei)
Foto: chegg.com/
Nota Redacției:
Kasandra Kalmann Năsăudean a fost unul dintre redactorii primului post de radio în limba română, RadioUniplus92-FM (Millennium) din Santa Susana (CA), mulți ani editor la prestigiosul ziar Gândacul de Colorado (Denver) și redactor-șef la Radio Diaspora Online – Chicago, Statele Unite ale Americii. Licențiată în Informatică de gestiune (Felix C-256) și Științele Comunicării (Investigații) înființează în anul 2010 ziarul Occidentul Românesc dedicat tuturor românilor din Peninsula Iberică și de pretutindeni, publicație de limbă română, care apare lună de lună, fără întrerupere, în format print și online, de peste 12 ani. A scris pentru numeroase reviste și ziare în limba română din străinătate și din România, iar în Spania a fost redactor-șef la primul ziar în limba română din Peninsula Iberică, Român în Lume, a colaborat cu revista Origini și ziarul Noi în Spania din Madrid. Este autor a volumului bilingv Destine distruse de comuniști (Coautori: Michael Harrison Cronkite și Cristian Ioanovics Guitars), coautor la volumul The Mists of Time (Din negura vremii) publicat în 2011 (LA, Pars Books & Publishing) și în alte cinci documentare dramatice aflate în investigație jurnalistică, alături de Michael Harrison Cronkite, șef de lucrări.
Editorial publicat în ediția tipărită numărul 136/ august 2022 – OR