Incursiune în istorie: Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului

 

Luna iulie aduce în ținutul Țării Hațegului un eveniment care, de câțiva ani, adună laolaltă vârste diferite și vizitatori din variate colțuri ale țării – sau chiar ale lumii: Festivalul Dinozaurilor. Sărbătoarea marchează, prin activități diverse, descoperirile arheologice și istorice remarcabile din regiune care au dus la înființarea, în zonă, a Geoparcului Dinozaurilor.

Istoria Țării Hațegului pornește în urmă cu sute de milioane de ani, când totul în zonă nu era decât un mare ocean numit Tethys, pe a cărui suprafață pluteau insule unde viața lua diverse forme. Insula Hațeg (așa cum numim astăzi regiunea) s-a ridicat din ape acum 80 de milioane de ani. Fenomene geologice extinse au trecut peste ținutul în curs de formare, până când înălțarea din adâncuri a întregului bloc al Carpaților Meridionali a făcut ca toată Țara Hațegului pe care o știm acum să devină, definitiv, zonă continentală.

Cercetări derulate începând acum mai bine de un secol au stabilit că pe insula Hațegului au viețuit dinozauri – dar nu orice fel de dinozauri, ci unii pitici, adaptați mediului în care s-au dezvoltat. Potrivit oamenilor de știință, ei populau insula în urmă cu 60 – 70 de milioane de ani, la sfârșitul perioadei cretacice. Tot cercetările au indicat faptul că acești dinozauri pitici au fost printre ultimii dinozauri de pe Pământ. Ei s-au adaptat spaţiului izolat şi redus ca dimensiuni în care au trăit și evoluat, iar acest fenomen, cunoscut drept „nanism insular”, a dus la reducerea dimensiunilor acestor reptile comparativ cu rudele lor continentale.

Primul descoperitor al existenței urmelor dinozaurilor în Bazinul Hațeg a fost baronul Franz Nopcsa, un tânăr moșier din regiune. Terenurile aflate în proprietatea lui s-au dovedit a fi bogate în… rămășițe ale dinozaurilor. Descoperirea inițială a fost făcută din noroc, dar, ulterior, baronul a devenit unul dintre cei mai faimoși paleontologi ai lumii din acele timpuri. În scurta sa viață, Nopcsa a publicat peste o sută de articole științifice, tratate și cărți pe tema dinozaurilor pitici din Țara Hațegului, a formării lanțurilor muntoase, pe teme de geografie, etnografie și multe altele. Toate studiile ulterioare dedicate dinozaurilor pitici au ca fundament opera lui.

Reluate abia în anul 1977, cercetările au îmbogățit considerabil știința prezentului despre această specie de dinozauri, dar și despre alte specii cu care aceștia conviețuiau, într-un ecosistem complex. Pentru că au identificat mai multe specii de dinozauri pitici, cercetătorii le-au dat nume inspirate din elemente și denumiri specifice spațiului dacic (respectiv, transilvănean). Astfel, vorbim despre: Zalmoxis robustus (un dinozaur pitic erbivor și biped); Magyarosaurus dacus (sau „șopârla maghiară din Dacia”), un erbivor patruped zis, pe scurt, Magy (nume de alint), a cărui replică în mărime naturală domină curtea centrului științific din comuna General Berthelot, de lângă orașul Hațeg; Elopteryx nopcsai (carnivor similar unui velociraptor: talie mică, biped, dinți ascuțiți și zimțați); Struthiosaurus transilvanicus (sau „șopârla cuirasată din Transilvania”), un erbivor patruped de talie mică, mai rar întâlnit.  

Lor li se adaugă și alte specii, precum: Telmatosaurus transsylvanicus (sau „şopârla lacustră transilvană”), din familia dinozaurilor ”cu cioc de rață”; Hatzegopteryx thambema (altfel spus, „monstrul zburător din Hațeg”), un pterosaur gigant, cu craniul de peste doi metri și anvergura aripilor de peste zece metri (mai mare decât un planor); Kallokibotion bajazidi (sau „cutia frumoasă a lui Bajazid”), o broască țestoasă comună, denumită de însuși baronul Nopcsa după numele majordomului său credincios, de origine albaneză; Allodaposuchus precedens (sau „crocodilul-strămoș straniu”), un crocodil de talie mică, potențial prădător pentru puii de dinozaur.

„Dinozaurii pitici sunt cel mai valoros patrimoniu paleontologic al României” spunea, într-un interviu, geologul Antoneta Seghedi. De ani buni, arheologi, geologi, geografi, profesori și studenți deopotrivă, voluntari din toate colțurile țării, dar mai ales din Țara Hațegului, companii, autorități locale și instituții pun umărul, împreună, la promovarea acestui patrimoniu unic. Pentru ca această moștenire istorică să fie păstrată cum se cuvine și prezentată publicului din toate colțurile lumii, au fost luate măsuri speciale. Mai exact, pe teritoriul Țării Hațegului a fost creat un geoparc internațional UNESCO numit Geoparcul Dinozaurilor. Acesta face parte dintr-o rețea globală și una europeană a geoparcurilor.

Spațiul Geoparcului cuprinde, de fapt, peste 100 de hectare și 79 de localități (sate și orașul Hațeg), cu o populație de peste 30.000 de persoane. Pe lângă urmele dinozaurilor ce au trăit cândva aici, geoparcul cuprinde valori naturale și culturale unice, precum: Munții Retezat, Sarmizegetusa Ulpia Traiana, cetăți feudale, biserici vechi (precum cele de la Densuș și Sîntămăria Orlea), cetatea Colț etc. În diverse locuri de pe cuprinsul geoparcului sunt amenajate expoziții sau trasee care ne prezintă fosile, fotografii, reconstituiri și în care au loc diverse evenimente, toate legate, într-un fel sau altul, de păstrarea moștenirii unice a acestui spațiu.

Ce puteți vizita în acest geoparc? Oferta este bogată: începe cu două expoziții aflate în Hațeg, la sediul administrativ al Geoparcului – una prezintă publicului balauri, dragoni și dinozauri, inspirându-se din vechile legende românești cu… balauri, firește, iar cealaltă invită vizitatorul într-o grădină aromată a timpului. Eroul expoziției de balauri este Balaurul bondoc, o specie de dinozaur transilvănean. În comuna învecinată, General Berthelot, se află un centru de știință și artă destinat vizitării, dar și organizării unor ateliere cu scop educativ sau unor activități de învățare prin metode diferite de cele „de la școală”. Iar aici, încă de la intrarea în grădina centrului, ne întâmpină Magy. Un dinozaur zâmbitor și prietenos, înalt de trei metri și blând din cale-afară: lasă pe toată lumea să se fotografieze cu el!

În satul Sînpetru din comuna Sîntămăria Orlea se află o casă a dinozaurilor pitici și a tradițiilor, parte din centrul comunitar al localității – un mic muzeu experimental ridicat chiar pe unul din locurile unde s-au descoperit urme ale dinozaurilor. Aici au loc periodic evenimente ce promovează tradițiilor locului. În comuna Totești se află o casă a miniaturilor, iar în comuna Densuș puteți vizita Casa Vulcanilor, construită pe o teren unde se găsesc urme ale vulcanilor care dominau Insula Hațegului acum 72 de milioane de ani. Construcția a fost realizată din cob (un amestec de pământ galben, paie și apă).

De asemenea, dacă ajungeți să vizitați Geoparcul, puteți parcurge diverse trasee interesante (de o zi, cu mașina sau bicicleta), care vă scot în cale diverse obiective turistice: Valea Dinozaurilor (ruta: Hațeg – Sîntămăria Orlea – Sînpetru – Sibișel – Ohaba Sibișel); Drumul Vulcanilor (Hațeg – General Berthelot – Densuș – Ștei – Răchitova; Natură și Tradiție (Hațeg – Sîntămăria Orlea – Sălașul de Sus – Peștera – Mălăiești – Nucșoara). O suită de evenimente anuale promovează obiectivele Geoparcului și frumusețile regiunii: crosul cetății regale a Hațegului, Zilele Geoparcului și Săptămâna Europeană a Geoparcurilor (organizate în preajma sărbătorii tradiționale a Sânzienelor) și Festivalul Dinozaurilor, pe care îl puteți vizita la sfârșitul acestei luni în comuna General Berthelot și comuna Sălașu de Sus. Un alt eveniment de succes este Ziua Vulcanilor: rolul său este de a explica importanța vulcanilor în evoluția Pământului. Are loc pe 24 august (fiind singurul eveniment cu dată fixă), pentru că la această dată, dar în anul 79 e.n., a erupt vulcanul Vezuviu, distrugând orașele antice Pompeii și Herculaneum. Ghidul acestui inedit eveniment este Andi Andezit, mascota Casei Vulcanilor, realizată de către voluntarii Geoparcului dintr-o bucată de rocă vulcanică numită… andezit.

Dintre speciile cunoscute de dinozauri ale căror urme au fost descoperite în Țara Hațegului doar trei au fost „aduse la viață” prin intermediul machetelor (replicilor) realizate de paleoartiștii Brian Cooley și Mary Ann Wilson. Este vorba de Zalmoxes robustus, Balaur bondoc și Magyarosaurus dacus (Magy). Zalmoxes și Magy au călătorit spre România cu vaporul, în anul 2014, iar Balaurul bondoc (zis simplu Balaur) a fost realizat fără matriță (fiind, așadar, unicat) și li s-a alăturat ceva mai târziu. Povestea călătoriei lui este cu totul deosebită: a fost adus pe bucăți, în geamantan, de către creatorul său, Brian. Vă puteți imagina consternarea ofițerilor vamali de la aeroport care s-au trezit cu un pasager ce transporta, în valiză, bucăți dintr-un dinozaur în mărime naturală! E drept că era doar o replică de dinozaur, dar chiar și așa…

În anul 2016, regiunea Țara Hațegului – Retezat a fost recunoscută oficial ca destinație ecoturistică. Sunt doar câteva astfel de destinații certificate în România, iar procesul de recunoaștere este unul destul de lung, complicat și birocratic. Dar pe înțelesul nostru, al tuturor, o astfel de destinație înseamnă o regiune care oferă o varietate de produse turistice și servicii de calitate aferente acestora; înseamnă o imagine unitară și coerentă de marketing și o administrare responsabilă. Mai mult, pe teritoriul unei astfel de destinații trebuie să fie încurajate afaceri care să protejeze natura, să fie susținute comunitățile locale și încurajată dezvoltarea lor, iar informațiile pentru turiști trebuie să fie realiste, nu amăgitoare. Așadar, dacă drumurile vă duc, vara aceasta, pe meleaguri hunedorene, nu ratați întâlnirea cu dinozaurii pitici din Țara Hațegului! Aveți multe locuri de vizitat, multe lucruri de văzut și de aflat, totul condimentat cu bucate alese pe la pensiunile locale – o experiență completă, de care vă veți aminti mereu cu drag.

Autor și foto: Camelia Jula

 

Citește și