Pe 15 noiembrie 2017 se împlinesc 30 de ani de la revolta muncitorilor din Brașov. De acel moment ne desparte atât distanța unei generații, cât și contrastul extrem al contextului socio-politic. Între atunci și acum avem lumi efectiv diferite. În istoria românilor sub comunism, revolta de la Brașov are o semnificație specială. În acea duminică de la mijlocul lui noiembrie 1987, pentru prima oară, mii de oameni s-au alăturat, într-un mare oraș al țării, unei demonstrații de protest împotriva regimului comunist.
Dacă au scandat la început „Vrem banii noștri”, „Vrem pâine”, „Hoții” sau „Căldură pentru copii”, demonstranții au făcut la un moment dat saltul la ceva nemaiauzit pînă atunci: „Jos comunismul”, „Jos Ceaușescu”.
Furia oamenilor s-a revărsat asupra sediilor de partid (Comitetul Județean și Comitetul Municipal/ Primăria), pe care le-au devastat. Portretele lui Ceaușescu au fost aruncate în stradă și distruse, șefimea de partid s-a ascuns. Dar, pe cît de important a fost momentul 15 noiembrie 1987, pe atît de puțin cunoscut este el azi.
„Se spune că cine controlează trecutul, controlează viitorul. Adică ne poate manipula, ne poate dirija. Împotriva unui asemenea control, facilitat de ignoranță, singura replică eficientă este cunoașterea. Dar cunoașterea este un capitol la care stăm cam prost în general. În ceea ce privește istoria noastră recentă, revolta de la Brașov este cel mai bun exemplu: de o semnificație unică în epocă – manifestația din 15 noiembrie 1987 a fost primul protest politic de masă din istoria comunistă a României -, evenimentul este aproape necunoscut. Timișoara în decembrie 1989 a fost o reeditare a revoltei de la Brașov, dar într-un context mult mai propice, care i-a permis să-și atingă scopul.
Manifestația din 15 noiembrie 1987 a fost primul protest politic de masă din istoria comunistă a României. Evenimentul este aproape necunoscut. Au trecut de atunci 30 de ani. Populația României s-a primenit cu o generație ce nu cunoaște mai nimic despre întîmplările și pătimirile care au marcat profund această societate și i-au denaturat destinul. Nevoia recuperării memoriei este acută. De aceea am făcut „Brașov 1987, doi ani prea devreme. Un documentar prin care să le povestim tinerilor de azi ce s-a întîmplat atunci, și care să rămână ca o dovadă.” a declarat într-un interviu Liviu Tofan, regizorul filmului documentar.
Filmul documentar „Brașov 1987, doi ani prea devreme” este o coproducție Muzeul Județean de Istorie Brașov și Casa de Producție TVR.
Scenariul și regia: Liviu Tofan
Imaginea: Andrei Țoneș, Dinu Mărgărint
Montaj: Robert Kallos
Ilustrații: Mihai I. Grăjdeanu
Coloana sonoră: Victor Epure
Producători executivi: Mihai Dragomir, Ionuț Cărpătorea
Producători: Demeter Andras Istvan, Nicolae Pepene
Este primul film documentar produs de Muzeul Județean de Istorie Brașov. Varianta pentru programul TVR urmează să fie difuzată pe TVR 1 în seara de 15 noiembrie 2017, iar varianta integrală are premiera la Brașov, în aceeași seară.
Parteneri: Consiliul Județean Brașov, Asociația 15 Noiembrie 1987, Institutul Român de Istorie Recentă, Festivalul de Film Istoric Râșnov, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Național al Țăranului Român, Universitatea Transilvania Brașov.