Diaspora poate dezvolta turismul românesc

214

România nu se bucură de mari încasări din activități turistice, neprofitând suficient de resursele de care beneficiază comparativ cu restul statelor europene. Evident și guvernarea ar trebui să acorde o mai mare atenție acestui sector, nu numai prin acțiunile de promovare turistică pe care le cunoaștem și care încă nu și-au demonstrat eficacitatea. Fără nici o urmă de exagerare România are multe lucruri interesante de oferit, obiective specifice ţării, tradiţie gastronomică, mituri şi legende, care merită exploatate, dar are o problemă în a propune soluţii turiştilor, iar la atâția ani de la Revoluţie se bâjbâie încă nepermis pentru o ţară cu un potenţial uriaş. Să fie oare acesta rezultatul faptului că “pachetul turistic România” lipseşte, afectat în special de infrastructură, calitatea serviciilor sau coerenţa cluster-ului „turism România”? Este evident că și alți factori implicați corect pot spori dezvoltarea industriei turistice. În ultima perioadă am analizat şi am aprofundat intens importanţa Diasporei româneşti în crearea imaginii de ţară, atât prin implicarea în activitatea politică în şi din ţara de adopţie, în dezvoltarea economică a ţării de inserţie prin munca prestată acolo, sau prin implicarea în activităţi de cercetare. Dar concret, un român plecat poate contribui şi la îmbunătăţirea turismului în România. Cum? Acum câţiva ani am fost în Turcia şi am rămas plăcut surprins de calitatea serviciilor şi de preţul incredibil al “pachetului turistic”. Succesul constă şi în implicarea diasporei din Europa în popularizarea ofertelor. Concret, un turc stă în Germania sau Franţa din octombrie până în martie. Lucrează pentru o companie de turism din acea ţară şi promovează ofertele pentru sezonul care urmează. În martie el se întoarce cu primii clienţi în Turcia şi lucrează ca şi chelner, recepţionist sau chiar manager. Încă nu observ o astfel de abordare în România. Normal că noi găsim scuze, că sezonul nu e aşa de lung, că infrastructura de la noi e la pământ. Problema cu sezonul lung e puţin relativă. Cine vine în România nu doreşte numai să stea la soare pe temperaturi de 35 de grade, ci vrea să descopere România. Nu asta dorim şi noi? Forţa exemplului este de multe ori hotărâtoare. Turiştii străini preferă de exemplu litoralul românesc, în special staţiunea Mamaia şi serviciile balneare de la Eforie Nord sau Neptun, datorită promovării făcute de Agenţia de turism Messerschmidt Reisen, deţinută de Toni Messerschmidt – un român stabilit în Berlin înainte de ’89. Numărului turiştilor germani care achiziţioneaza bilete prin această agenţie este considerabil mai mare decât al celor care şi-au organizat vacanţa cu ajutorul TUI. Aceeași idee putea fi pusă în practică și de alți români. Se poate crea o platformă de legătură între entitățile românești din țară și persoane fizice sau juridice românești din Diaspora. De mai bine de un an de zile, veneam cu o nouă idee – propuneam ca la proiectul de Guvernare al PSD – “România corectă – România socială”, să fie adăugat potenţialul diasporei româneşti la realizarea acestui obiectiv prin relaţionarea cu agenţiile de turism din ţară şi din afara ţării şi încurajarea creării de agenţii de turism în afara României de către reprezentanţi ai Diasporei româneşti şi acordarea unei prime de incoming.

Un material realizat de Dan Luca – Bruxelles

  • Dan Luca trăieşte în Bruxelles din 1997 şi este în prezent vicepreşedinte PSD Diaspora şi membru în Consiliul Naţional PSD.