Cel mai căutat cuvânt, în prima lună a acestui an, a fost legionar, ceea ce nu ne miră în actualul context politic din țara noastră. Am să mă folosesc de el pentru a arăta cum funcționează dexonline, dar și pentru a vedea în ce măsură resursele noastre lingvistice satisfac curiozitatea publicului. Termenul are mai multe sensuri, pe care nu le putem lămuri decât dacă oferim cititorului descrieri potrivite. Or, această cerință are de-a face cu modul în care dicționarele noastre gestionează informația, cunoașterea și învățarea. Să citim mai întâi definițiile din DEX, 2009:
LEGIONAR, -Ă, legionari, -e, s. m., s. f., adj. 1. S. m. Soldat care făcea parte dintr-o legiune romană. 2. S. m. și f. Membru al mișcării social-politice de extrema dreaptă, reprezentată de partidul Garda de Fier; gardist. 3. S. m. Soldat în Legiunea străină. 4. Adj. Referitor la legionari (2), de legionar. Mișcarea legionară. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. légionnaire, lat. legionarius.
- Primul sens, mai vechi în limbă, este acela de „soldat care făcea parte dintr-o legiune romană”, iar dacă ne întrebăm ce era o „legiune romană”, într-un sens mai precis, aflăm, cercetând cuvântul legiune, că era o „unitate de bază a armatei romane, cu efectiv variind între 4 200 și 6 000 de oameni”. Astfel, în doi pași, obținem informația esențială pe care ne-o putem reprezenta mintal. Atrag totuși atenția că toate marile dicționare europene scot în evidență în primul rând faptul că legiunea romana era compusă din trupe de infanterie și cavalerie. Or, acest caracter mixt este relevant și abia apoi numărul de oameni.
- Al doilea sens este local și a apărut la sfârșitul anilor ’20 ai secolului trecut: „Membru al mișcării social-politice de extrema dreaptă, reprezentată de partidul Garda de Fier; gardist.”
Nu încape nicio îndoială că în definiție sunt omisiuni și imprecizii care ar trebui remediate. Din fericire, ele pot fi „rezolvate” pe dexonline prin alinierea cu dicționare specializate și enciclopedice. Altfel, ne izbim de un zid pe care Larousse l-a intuit foarte bine. În DEX „partidul Garda de Fier” este o referință definită minimal. Lexicografia tradițională postulează ca astfel de referințe să fie dinainte cunoscute sau căutate de utilizator în dicționare specializate. Dexonline are inegalabilul merit de a nu trimite cititorul la plimbare, prezentând sursele cronologic și aprofundând informația. Dar neajunsul din DEX nu vine doar de aici. La acest sens, avem de-a face cu o eroare de corelare, pentru că definiția dată de dicționarele noastre academice nu ne lămurește de ce îi numim „legionari” pe membrii Gărzii de Fier. Timp de șaizeci de ani de lexicografie, autorii a patru dicționare academice au ignorat numele inițial al mișcării fondate de Corneliu Zelea Codreanu (soluția corectă a fost dată doar de Dicționarul de neologisme). Așadar, reformulez:
„Membru al mișcării social-politice de extremă-dreapta Legiunea Arhanghelului Mihail, din care s-a născut partidul Garda de Fier, devenit ulterior Totul pentru Țară, activă în România între 1927-1941, cu manifestări de tip naționalist-fascist, cu caracter mistic-religios, anticomunist, antisemit; gardist.”
- În fine, al treilea sens, „Soldat în Legiunea străină” este definit minimal, în dezechilibru față de sensul anterior. Prin urmare, ori ne conectăm la un dicționar enciclopedic, ca pe dexonline, ori „Legiunea străină” rămâne o fundătură. Fără aceste legături online, dicționarele generale ale secolului al XX-lea, în loc să inițieze cititorul în cunoaștere (în ceea ce, de fapt, caută oamenii) vor rămâne circumscrise propriilor limite, un fel de „pom lăudat” la care nu te duci cu sacul.
Mai mult, reducțiile operate, așa cum am văzut, pot produce distorsiuni și neclarități. Ba se pierde din vedere timpul sau contextul, ba se afectează numele, ba clara descriere a fenomenului. Putem rămâne la formulări generale, ca în DEX („ mișcare … de extrema-dreaptă”), fără să o caracterizăm. Se poate argumenta că DEX-ul se ferește de încadrări politice specifice, care variază în timp, în funcție de nuanțarea perspectivei istorice. Bunăoară, s-a renunțat la precizările „terorist” din DLRLC, și „fascist” din DLRLC, DLR, MDA. Voi contraargumenta spunând că, dimpotrivă, dicționarele ar trebui să-și asume evaluările academice ținând cont de cum evoluează limba și mentalitatea, altfel spus ar trebui să ofere publicului „perspectiva momentului” așa cum o regăsim în școală. A aspira la o exagerată concizie și neutralitate politică este o neghiobie (am putea reduce doar la „membru al Mișcării legionare”). La noi, mania imuabilității a disimulat lenea și frica de a împrospăta resursele. Suntem dominați de școala lexicografică a secolului trecut, iar dacă nu ne informatizăm și modernizăm, riscăm să rămânem veșnic provinciali și înapoiați într-un domeniu unde nu mai putem aduce la zi patrimoniul creat.
Cercetând principalele dicționare europene (ceea ce DEX-ul a uitat de mult să mai facă) constatăm și o omisiune: boala legionarilor (TLFi, Treccani etc.), de adăugat la o nouă revizie.
În dexonline, la Definiții, după grupajul dicționarelor explicative (care începe cu DEX, 2009 și se termină cu Scriban, 1939), apare seria dicționarelor ortoepice, ortografice și morfologice. Aici sunt cuprinse articolele din Îndreptarul lui Naum și Pușcariu, ed. a III-a, 1941, din DOR (2002) și din DOOM (ultimele două ediții). Pentru „legionar” se face o remarca ortoepică: se pronunță cu hiat: -gi-o-, nu cu diftong, așa cum se aude de obicei.
Al treilea grupaj este al dicționarelor dedicate relațiilor semantice de sinonimie și antonimie. De aici aflăm și sinonimul: gardist, care are un sens mai restrâns totuși, dedus din Garda de Fier.
Este posibil ca în viitor, dexonline să ofere hyperlinkuri la referințele culturale, fără să afecteze originalul: „Membru al mișcării social-politice de extremă-dreapta Legiunea Arhanghelului Mihail, din care s-a creat Garda de Fier, devenită ulterior Totul pentru Țară, activă în România între 1927-1941, cu manifestări de tip naționalist-fascist, cu caracter mistic-religios, anticomunist, antisemit; gardist.
DOOM3 a introdus și „+extremă dreapta/extremă stânga (politică; sport) s. f. + s. f. (partid de extremă ~, joacă extremă ~)”, dar, deocamdată, sintagma nu are și un tratament semantic.
Noua lexicografie ar presupune, așadar, punerea laolaltă a tuturor resurselor academice și neacademice: fișiere media (vizuale, audio, video), dicționare enciclopedice și specializate, corpusuri textuale în favoarea unei descrieri exhaustive cu o multitudine de trimiteri, folosite de fiecare cum dorește, după nevoi.
Astfel, dacă avem inspirația să ne mutăm pe pagina articolului legiune, ajungem, în sfârșit, la completarea convenabilă a informației. În ultimul grupaj, dedicat dicționarelor enciclopedice, găsim articole din Dicționarul religios (1984) și Dicționarul enciclopedic (1993-2019). Aici avem și trimiterea: Legiunea Arhanghelului Mihail v. Grada de Fier. Iată textul:
„GARDA DE FIER, grupare politică de extremă dreaptă, creată în 1930, de Corneliu Zelea-Codreanu, cu scopul reprezentării pe plan politic a Mișcării legionare, ale cărei baze fuseseră puse, în 1927, prin înființarea Legiunii Arhanghelul Mihail. Interzisă de autorități în mai multe rânduri (1931, 1932 și 1933), G. de F. a fost reînființată, în 1935, sub numele de partidul Totul pentru Țară, În contradicție cu spiritul și morala creștină care au stat la baza doctrinei legionare, G. de F. s-a impus în viața politică a țării prin naționalism, cultivând și promovând în același timp cultul violenței, ca instrument al politicii, și al conducătorului charismatic; totodată, a combătut dominația evreilor în viața economică și culturală a țării și a acționat împotriva comuniștilor, majoritatea alogeni, care, aserviți unei puteri străine (U.R.S.S.), se pronunțau pentru dezmembrarea României Mari din 1918. Cu o bază socială eterogenă, precumpănind însă țărănimea și tineretul, îndeosebi cel studios, G. de F. a cunoscut o extindere la nivel național, cu succese imediate în alegerile parlamentare parțiale din jud. Neamț (aug. 1931), Tutova (apr. 1932) și generale (iul. 1932, când a obținut 5 locuri în Parlament), precum și în cele din dec. 1937, când prin numărul de voturi obținute (15,58%) s-a situat pe locul 3 după naționali-liberali și național-țărăniști. După instaurarea dictaturii regelui Carol II (febr. 1938), partidul s-a autodizolvat. În nov. 1938, liderul Mișcării legionare, Corneliu Zelea-Codreanu, împreună cu alți 13 legionari, este asasinat de autorități (din dispoziția regelui Carol II și a lui Armand Călinescu), sub pretextul încercării de evadare în timpul transferării de la închisoarea din Râmnicu Sărat la cea din Jilava. După aceste evenimente, conducerea Mișcării legionare este finalmente asumată de Horia Sima, care a trecut la anihilarea fizică a adversarilor politici regaliști (asasinarea, în sept. 1939, a primului ministru Armand Călinescu, urmată de replica sângeroasă a regelui Carol II, soldată cu împușcarea, fără judecată, a peste 250 de fruntași legionari), comuniști și a evreilor. În sept. 1940, generalul Ion Antonescu a format un guvern din legionari și militari; aflată la putere (sept. 1940-ian. 1941), Mișcarea legionară s-a făcut vinovată de crime și acte de terorism (asasinarea în nov. a personalităților politice: N. Iorga și V. Madgearu și a 64 de demnitari deținuți în închisoarea Jilava ș.a.). Urmărind să devină singura beneficiară a puterii, Mișcarea legionară a declanșat rebeliunea din 21-23 ian. 1941, soldată cu reprimarea ei de către armată și scoaterea în afara legii. După rebeliune, peste 30.000 de legionari sunt arestați și judecați, mulți dintre ei fiind condamnați la moarte, la muncă silnică pe viață sau la ani grei de temniță, iar o altă parte a ales calea exilului. După ocuparea României de către trupele sovietice, legionarii au acționat pe cele mai diverse căi, până la lupta armată, contra comunizării și sovietizării țării.”
În secțiunea Sinteză, creată automat, apar două intrări: una pentru adjectiv, alta pentru substantiv, așa cum le separă lexicografia actuală, care consideră că fiecare cuvânt trebuie să aibă intrarea sa în dicționar. Sunt abandonate astfel concepțiile care au stat la baza DLR, DLRLC și DEX, în favoarea concepției promovate de DOOM. În Sinteză, definiția privilegiată este cea din DEX. Există o variantă simplă și o variantă în care mai apar exemple și surse. Voi ilustra această prezentare completă:
legionar, legionară adjectiv
- Referitor la legionari, de legionar. DEX ’09 DEX ’98 DN
- Mișcarea legionară. DEX ’09 DEX ’98
etimologie:
- limba franceză: légionnaire DEX ’09 DEX ’98 MDN ’00
- limba latină: legionarius DEX ’09 DEX ’98 MDN ’00
legionar, legionari substantiv masculin
legionară, legionare substantiv feminin
- substantiv masculin Soldat care făcea parte dintr-o legiune romană. DEX ’09 DEX ’98 DLRLC DN
- Membru al organizației social-politice fasciste, de extremă dreaptă, reprezentate de partidul Garda de Fier. DEX ’09 DEX ’98 DLRLC DN
sinonime: gardist
- Haiducii lui N. D. Popescu aveau cel puțin o legătură cu eroismul cîntecului bătrînesc, dar Panait Macri ne înfățișa bandiți de rînd, hoți și ucigași, care au putut fi mai tîrziu idealul legionarilor de tristă amintire. SADOVEANU, E. 46. DLRLC
- substantiv masculin Soldat în Legiunea străină. DEX ’09 DN
etimologie:
- limba franceză: légionnaire DEX ’09 DEX ’98 DN
- limba latină: legionarius DEX ’09 DEX ’98 DN
Autor: Profesor, Dan Caragea (Lisabona-Portugalia)
Articol publicat în Occidentul Românesc, ediția lunară pentru ianuarie 2025, cu numărul 165, Anul XV.
Nota Redacției:
Dan Caragea este critic, eseist, publicist și traducător. Este lusitanist, specialist în psihologie și lingvistică computațională. Din 2011, colaborator voluntar în cadrul redacției Occidentul Românesc. Dan Caragea a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română (specialitate B: Limba și Literatura Portugheză). Este doctor în Psihologie. În perioada 1978-1990, a fost profesor de limba română și asistent la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (unde a predat limba portugheză), autor de manuale de limbă portugheză, traducător, publicând în reviste culturale din România. Între 1991 și 1993, a fost bursier al Institutul Camões din Lisabona, autor al unui manual de portugheză pentru străini, director al societății Cyberlex, responsabil pentru versiunile portugheză și spaniolă ale programului „Tropes” (analiza semantică a textului). Între 2009 și 2015 lucrează ca expert la UEFISCDI, unde realizează versiunea românească a programului „Tropes” și un software de detectare a similitudinilor (Semplag). Publică „Analiza automată a discursului”, în 2013, la Editura Academiei (coautor Adrian Curaj). În 2017 coordonează la Lisabona un mare album despre relațiile culturale și diplomatice româno-portugheze (la care este și coautor). În anii 2018-2019 este expert la Institutul de Lingvistică „Al. Rosetti – Iorgu Iordan” din București, colaborând la implementarea proiectului „Romtext” în România. Publică și în revista culturală Leviatan.