Până și în Statele Unite ale Americii, doamna Birocrație și domnul Eficiență nu au fost niciodată un cuplu perfect. Și, ca în viață (poftim, recunosc!), nici în această asociere nu cântă proverbialul cocoș. Ba mai mult, ca să fiu neortodox, doamna Birocrație are un talent senzațional de a rămâne mereu deasupra și de a cădea, precum pisicuța, mereu în picioare. Asta până la genialul multimiliardar Elon Musk…
Îngropat undeva în aparatul administrativ federal american, exista un departament uitat de lume, USDS (United States Digital Service), un fel de serviciu cibernetic și de programare, deschis în timpul administrației Barack Obama și aflat în subordinea directă a președintelui. Așa cum a promis, actualul șef al executivului, Donald Trump, l-a rebotezat USDS (United States DOGE Service) și i l-a făcut cadou lui Elon Musk, cel hotărât să pună capăt abuzurilor din aparatul birocratic federal.
Antreprenorul a angajat în jur de o sută de ingineri, ciberneticieni și programatori, în majoritate tineri pe cale de afirmare. Fiind un serviciu din cadrul administrației federale, DOGE are acces la rețelele și la baza de date a tuturor departamentelor din executivul american. Acolo unde sunt ascunse, în tenebrele digitale, multe secrete. Pe care respectivii foști tocilari știu să le descopere fără a avea nevoie de acces la nenumărate hârțoage și dosare.
Astfel, specialiștii lui Musk se uită direct la cine a aprobat și alocat fonduri, în ce scop și cine a fost plătit din bugetul aprobat de Congres pentru fiecare departament, agenție sau birou. Rezultatul acestor investigații a fost vizibil după numai câteva săptămâni, dovedind excese nebănuite în felul în care sunt redistribuiți banii publici. Dezvăluirile serviciului DOGE au creat o adevărată furtună în politica americană. Fără a identifica (deocamdată) pe cei răspunzători cu nume și prenume. Și au adâncit până la paroxism schisma ideologică între republicanii aflați la putere și opozanții lor democrați.
Cu surle și trâmbițe, stânga americană, încă sub influența aripii socialiste, neo-progresiste și neo-marxiste (fiecare poate alege una din trei, după gust), din cauza căreia a pierdut alegerile, n-a găsit decât o sumară și naivă contraofensivă. Adică să decreteze peste tot, în mass-media (de partid) și în demonstrații stradale, că trecem printr-o epocală criză constituțională, care va crea o dictatură fascistoidă sub cizma unui hitlerian autocrat portocaliu. Am ajuns de unde am plecat în perioada preelectorală. Sloganurile și lozincile de atunci (repetate acum) nu i-au ajutat prea mult pe democrați în alegeri, dar ce se poate face când unii nu prea au imaginație?
Donald Trump a fost ales prin vot liber ca șef al executivului american pentru următorii patru ani. Este un mandat clar de a gestiona executivul și administrația federală. Prin prerogativele sale, șeful executivului stabilește directivele aparatului federal. Inclusiv ale unui serviciu anost, dar devenit celebru sub conducerea lui Elon Musk. Miliardarul voluntar nu face decât să producă documentația necesară și să sugereze idei despre cum să se îmbunătățească eficiența administrației, deci nu are nicio putere executivă. Aceasta este exclusiv a șefului din Biroul Oval, care apoi o disipă către secretarii de departamente (miniștrii) și șefii de agenții și birouri. Aceștia iau măsurile necesare, unele drastice.
Congresul american aprobă bugetul, executivul îl gestionează, iar aparatul judiciar veghează pentru a asigura legalitatea. Se respectă astfel separarea puterilor federale, așa cum este garantat prin Constituție. Sigur că algoritmul e mult mai complex. Și că se creează fricțiuni. Dar, deocamdată, în afară de politruci și aliații lor din presă, masa de alegători nu percepe nicio criză constituțională, iar peste 50% agreează cu demersul prezidențial, condus de Elon Musk, de a descoperi și remedia excesele financiare și de personal federal.
Așa se face că eminența sa Donald Trump și aliatul său afacerist multimiliardar sunt martorii apărării în divorțul în stil american dintre doamna Birocrație și domnul Eficiență.
Autor: Scenarist, Tudor Petruț (California-USA)
Nota Redacției OR:
Tudor Petruț, actor și scenarist de film, regizor de teatru, autorul editorialelor Minutul De Hollywood care apar în presa de limba română din diaspora și pe paginile Romanians In Hollywood, scrie la Occidentul Românesc din anul 2011. Tudor Petruț este nepotul marelui actor Emanoil Petruț. A învățat la liceul de matematică-fizică Mihai Viteazul din București și a absolvit în 1990 Facultatea de Regie la Universitatea de Teatru și Film I. L. Caragiale din București. A regizat spectacole de teatru în capitală, la Constanța, Arad și Ploiești. A jucat în filme românești precum Misterul lui Herodot (1976), Femeia din Ursa Mare (1982), Secretul lui Nemesis (1985), Zâmbet de soare (1987), Păstrează-mă doar pentru tine (1987), Liceenii (1987), Extemporal la dirigenție (1987), precum și în serialul Tv Călătorie de neuitat (1994). A emigrat în Statele Unite în anii ’90. Tudor Petruț este cetățean american și are cu prima soție doi băieți, Alexandru și Ștefan. A divorțat și s-a recăsătorit cu Dana, americană cu origine română. Locuiește în Orange County, California, unde și-a luat o licență pedagogică și predă matematica la un liceu din Santa Ana. În America a scris scenarii de film de lung metraj, încercând să negocieze pentru producerea lor cu diverse case de producție americane. A regizat spectacolele de teatru Confesiunile unui copil catolic de E.B. Appell la Long Beach Playhouse și Doi domni din Verona la Magnolia Playhouse din Hollywood. A fost consultant la Columbia Pictures pentru realizarea filmului Bram Stoker’s Dracula. Ca actor, Tudor a fost protagonistul unei campanii publicitare pentru Discover Card, a apărut în câteva seriale de televiziune și filme, și este membru al breslei actorilor SAG-AFTRA și al Academiei de televiziune ATAS.