Polarizarea politică pătrunde în viața privată a spaniolilor: conflicte în familie, rupturi de prietenii și retrageri din spațiul digital

Polarizarea politică nu mai este, în Spania, doar o temă de dezbatere publică sau electorală, ci un fenomen care afectează direct viața personală și relațiile apropiate. Potrivit Atlasului polarizării în Spania, 2025, un amplu studiu realizat de organizația non-profit More in Common și analizat de cotidianul El País, două din cinci persoane au fost martore sau participante la discuții politice aprinse în familie în timpul ultimei seri de Ajun sau de Revelion.

Cercetarea, bazată pe 2.500 de interviuri, evidențiază o dimensiune tot mai îngrijorătoare a fenomenului: polarizarea afectivă, care depășește confruntarea ideilor și se transformă într-o ruptură emoțională și socială. Astfel, 14% dintre spanioli afirmă că, în ultimul an, au rupt relații cu prieteni sau membri ai familiei din cauza disputelor politice, iar pentru a evita conflictele, trei din cinci persoane evită complet subiectul politic în conversațiile private.

Separarea se manifestă și în mediul digital: 15% dintre respondenți au părăsit grupuri de WhatsApp în ultimul an, sătui de certurile politice. Cei mai afectați de aceste rupturi sunt, conform studiului, votanții formațiunii Vox, care declară, în proporție mai mare, conflicte, ieșiri din grupuri și tăieri de legături sociale.

Datele arată că liderii politici percepuți ca având cea mai mare contribuție la polarizare sunt Santiago Abascal (Vox), Pedro Sánchez (PSOE) și Isabel Díaz Ayuso (PP). În același timp, cercetătorii subliniază că persoanele care se înconjoară exclusiv de oameni cu opinii politice similare tind să fie cele mai polarizate.

Sociologul și politologul Tarek Jaziri Arjona, coordonatorul principal al studiului, avertizează asupra formării a două blocuri politice antagonice: unul în jurul Vox și PP, celălalt în jurul PSOE și Sumar, între care sentimentele devin tot mai negative. La rândul său, politologul Mariano Torcal, profesor la Universitat Pompeu Fabra, explică faptul că această polarizare afectivă este mult mai periculoasă decât simpla divergență ideologică, deoarece „nu mai are la bază argumente, ci sentimente ireconciliabile”, ajungând uneori la justificarea simbolică a eliminării politice a adversarului.

Studiul arată că migrația este tema care generează cele mai puternice tensiuni, în timp ce sprijinul pentru sistemele publice de sănătate și educație rămâne un punct relativ consensual. Totodată, respondenții indică rețelele sociale și o parte a mass-mediei drept principalii factori care alimentează polarizarea, înaintea partidelor politice sau a Guvernului.

Există însă și semnale de temperare a fenomenului. Reacția de solidaritate generată de catastrofa provocată de DANA din Valencia, în urma căreia și-au pierdut viața 230 de persoane, a condus la cea mai scăzută percepție a Spaniei ca societate polarizată din ultimii ani. Experții vorbesc despre un efect de unitate și empatie care apare în fața unor tragedii sau obiective colective reale.

Concluzia cercetării este nuanțată: deși jumătate dintre spanioli consideră că diviziunile sunt foarte profunde, țara nu a ajuns încă la nivelul de fragmentare socială din Statele Unite. Mai mult, 68% dintre respondenți declară că au purtat, în ultimul an, conversații respectuoase cu persoane care gândesc diferit, iar majoritatea recunosc că cercurile lor de prieteni rămân relativ diverse.

Studiul atrage însă atenția asupra unui paradox: cu cât o persoană urmărește mai intens actualitatea politică, cu atât percepe societatea ca fiind mai polarizată. Un avertisment discret, dar relevant, într-o epocă în care politica a devenit prezentă nu doar în instituții și mass-media, ci și la masa de sărbători, în familie și în cele mai intime spații ale vieții cotidiene.

Sursa: Atlas de la polarización en España, 2025, More in Common, analiză publicată de El País

Redacția Occidentul Românesc
Publicația românilor din Occident, cu prioritate în Peninsula Iberică
Independentă, demnă, neînregimentată
Din 2010, cu voce proprie și răspundere editorială