Inflaţia slabă aduce necazuri grecilor şi spaniolilor şi putere de cumpărare mai mare nemţilor

150

inflatie

Companiile europene reduc preţurile mai mult ca niciodată după 2010 în încercarea de a-şi revitaliza vânzările în condiţiile unei economii anemice şi a încetinirii comenzilor, ceea ce înseamnă că zona euro se apropie de momentul în care pericolul deflaţionist devine realitate.

Membrii consiliului guvernator al Băncii Centrale Europene se vor întâlni astăzi pentru a decide asupra direcţiei politicii monetare în contextul în care tot mai multe voci cer lansarea unui program de achiziţii de active de genul quantitative easing (QE) aplicat de americani. Însă aproape niciun analist nu se aşteaptă ca BCE să ia vreo decizie notabilă, deşi timpul trece.

Inflaţia foarte slabă – creşterea lentă a preţurilor, unul dintre efectele turbulenţelor economice, aduce necazuri ţărilor lovite dur de criză, dar şi putere de cumpărare mai mare în economiile puternice precum cea a Germaniei. În timp ce BCE spune că QE este o opţiune, una de ultimă instanţă, Berlinul se împotriveşte aplicării unor astfel de măsuri neconvenţionale.

Companiile vând la discount de peste doi ani şi jumătate, iar luna trecută au redus preţurile mai mult ca niciodată după primele luni ale anului 2010, când zona euro era lovită de o criză a datoriilor şi risca să fie fărâmiţată, potrivit Markit Economics. Preţurile mici aduc câştiguri mici şi descurajează investiţiile, inclusiv pe cele în locuri de muncă, notează Bloomberg.

Vânzările de retail din zona euro au scăzut cu 1,3% în septembrie faţă de august, potrivit Eurostat. Un indice PMI al Markit arată că activitatea din toate sectoarele economice a crescut doar marginal.

Evoluţia preţurilor, care măreşte spectrul deflaţiei, şi creşterea anemică a economiilor pun presiuni pe BCE să acţioneze, dar decizia nu este uşoară. În economiile afectate sever de criză precum Grecia şi Spania efectele scăderii preţurilor, adică al deflaţiei, se văd clar în reducerea profiturilor şi a salariilor. Dar în economiile mai sănătoase cum ar fi Germania şi Austria, unde şomajul este redus şi veniturile cresc, cel mai evident efect este creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, notează The Wall Street Journal.

Impactul este clar vizibil în Spania, unde industriile caută să micşoreze costurile pentru a redeveni competitive şi pentru a impulsiona exporturile. Aici preţurile de consum scad, în termeni anualizaţi, de patru luni consecutiv. Salariile în stagnare sau în scădere împovărează şi mai mult gospodăriile care au deja probleme financiare.

În Italia, inflaţia slabă şi economia în scădere îngreunează planurile guvernului de a împiedica datoriile să crească, în pofida politicilor de austeritate aplicate deja de câţiva ani. Datoria Italiei echivalează cu 132% din PIB, unul dintre cele mai mari niveluri din UE.