Spania devine primul stat membru al Uniunii Europene care iese din programul de supraveghere post-asistență financiară

Spania va ieși, la finalul acestui an, din programul de supraveghere europeană instituit după primirea ajutorului pentru recapitalizarea sectorului bancar, devenind astfel primul stat din Uniunea Europeană care încheie acest mecanism de monitorizare. Decizia survine în contextul în care Madridul va fi rambursat deja peste 75% din sprijinul financiar acordat de UE în perioada 2012–2013.

Anunțul este consemnat în raportul final publicat de Comisia Europeană (CE) și Banca Centrală Europeană (BCE), ultimul din ciclul de evaluări semestriale, care confirmă că perspectivele economiei spaniole sunt „favorabile”, în pofida unor vulnerabilități existente, că finanțele publice continuă să se îmbunătățească, iar sectorul bancar rămâne profitabil și rezilient.

Conform raportului, după efectuarea plății programate pentru luna decembrie, 4,6 miliarde de euro, Spania va fi returnat peste trei sferturi din totalul de 41,333 miliarde de euro primite pentru restructurarea sistemului bancar. Această sumă a fost accesată în cadrul programului european de asistență în contextul crizei financiare.

Rambursările efectuate în avans în ultimii ani au permis accelerarea calendarului de plată, procesul urmând să se încheie complet în 2027, mai devreme decât estimările inițiale.

CE și BCE subliniază că tabloul macroeconomic al Spaniei este robust, însă nu lipsit de riscuri. Printre elementele care necesită monitorizare se află:

• tensiunile geopolitice internaționale,

• creșterea redusă a productivității,

• majorarea costurilor cu forța de muncă,

• blocajele în oferta de locuințe.

Finanțele publice prezintă o evoluție pozitivă: deficitul este estimat să scadă la 3,2% din PIB în 2024, iar datoria publică la 101,6% din PIB, susținute de creșterea economică puternică, de creșterea veniturilor fiscale și de eliminarea treptată a măsurilor de sprijin energetic adoptate în contextul crizei energetice europene.

Instituțiile europene evidențiază, de asemenea, capacitatea solidă a Spaniei de a-și onora obligațiile financiare, precum și încrederea piețelor, reflectată în scăderea primei de risc și în condițiile favorabile de finanțare ale statului. Cu toate acestea, creșterea costurilor datoriei în circulație, în combinație cu nivelul încă ridicat al datoriei publice, necesită vigilență continuă.

În privința sistemului financiar, raportul constată că:

• sectorul bancar spaniol este profitabil,

• prezintă reziliență sporită la riscuri,

• însă nivelul de capitalizare rămâne printre cele mai scăzute din UE.

Rata capitalului de bază CET1 se situează la 13,6%, cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, chiar dacă respectă cerințele impuse la nivel european. Raportul notează că această evoluție se datorează, în parte, politicii ample de distribuire a dividendelor și programelor de răscumpărare de acțiuni implementate de instituțiile bancare.

Riscurile pentru stabilitatea financiară sunt considerate „limitate”, fiind legate, în principal, de contextul geopolitic global, de evoluția slabă a economiei în anumite regiuni-cheie – precum America Latină – și de deprecierea monedelor locale. La nivel intern, creșterea prețurilor imobiliare, avansul creditării ipotecare și evoluția raportului „împrumut–valoare” ar putea justifica o supraveghere suplimentară.

În prezent, pe lângă Spania, programele de supraveghere post-asistență financiară se mai aplică în Grecia, Portugalia, Irlanda și Cipru, până la rambursarea a cel puțin 75% din ajutorul primit. Spre deosebire de cazul Spaniei, sprijinul acordat acestor state nu a vizat exclusiv sectorul bancar, ci a inclus și componente de ajustare macroeconomică extinsă.

Pentru informații suplimentare, redacția Occidentul Românesc furnizează o analiză detaliată privind implicațiile economice și instituționale ale încheierii acestui program de supraveghere pentru Spania și pentru Uniunea Europeană.

1. De ce iese Spania din program?

• A rambursat peste 75% din sprijinul european primit în 2012–2013.

• Ultima plată: 4,6 miliarde € în decembrie 2025.

• Total asistență: 41,333 miliarde €.

• Devine primul stat UE care părăsește supravegherea post-rescue.

2. Economia spaniolă – situație generală

Perspectivă: favorabilă, conform CE și BCE.
Riscuri identificate:

• tensiuni geopolitice,

• productivitate scăzută,

• creșterea costurilor salariale,

• blocaje în oferta de locuințe.

3. Finanțe publice în îmbunătățire

• Deficit estimat 2024: 3,2% din PIB.

• Datorie publică: 101,6% din PIB.

• Motivele evoluției pozitive:

  • creștere economică robustă,

  • venituri fiscale în creștere,

  • eliminarea treptată a ajutoarelor energetice.

Piețele își păstrează încrederea în Spania.
Scăderea primei de risc confirmă acest trend.

4. Sectorul bancar

• Profitabil și rezilient.

• Capitalizare CET1: 13,6% (cel mai scăzut nivel din UE, dar în limitele cerute).

• Băncile au preferat:

  • plata de dividende,

  • programe de răscumpărare de acțiuni.

Riscuri moderate, legate de geopolitică și evoluțiile economice din piețele externe.

5. De ce e important?

• Spania încheie un capitol critic început după criza financiară.

• Transmite un semnal de stabilitate și credibilitate în UE.

• Oferă un precedent pentru țările care se află încă în supraveghere:
  Grecia, Portugalia, Irlanda, Cipru.

Sursa informațiilor: EuroEFE

Redactare de Mircea Fluieraș, Occidentul Românesc

Mircea Fluieraș abordează domenii esențiale precum administrația publică, politicile fiscale și dinamica reformelor instituționale din România. Cu o abordare fermă și bine documentată, el oferă cititorilor Occidentului Românesc analize echilibrate și informații verificate, contribuind la o mai bună înțelegere a proceselor care influențează direct societatea românească. Articolele sale urmăresc cu rigurozitate evoluțiile din sectorul guvernamental, punând accent pe transparență, responsabilitate și profesionalism.