Sărbătoarea Sfântului Ion între tradiții și obiceiuri
În fiecare an, la data de 7 ianuarie creştinii ortodocşi sărbătoresc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sau Sfântul Ion. Este ziua în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în râul Iordan. Ziua Sfântului Ion Botezătorul reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie. Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Sfânta Scriptură vorbeşte despre Ioan Botezătorul ca fiind Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos. El este cel care propovăduia venirea Acestuia. Și îi îndemna pe iudei la pocăinţă. Considerându-l prooroc, locuitorii din Ierusalim se strângeau în jurul lui pentru a fi botezaţi de el în Iordan. Ioan le cerea să-şi mărturisească păcatele şi să se pocăiască, spunându-le ca el îi botează doar cu apă, dar Cel ce va veni dupa el, adică Iisus, îi va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc. Vestind venirea Mântuitorului, Ioan spunea că Acela este mult mai mare şi mai puternic decât el.
Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ion
Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
Se spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan Botezătorul (Sfântul Ion) fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli în timpul anului. Conform tradiţiei populare, se spune că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul şi temperaturile încep să crească.
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este „Iordăneala”, care este un fel de colind. Mai mulţi tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ioan, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan la biserică şi după terminarea slujbei stropesc fiecare om care le iese în cale, apoi îl urează. Oamenii „iordăniţi” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
De asemenea, nu se taie nimic cu cuțitul, toate alimentele de la masă se rup cu mâna. O altă interdicție era cea a folosirii măturii, care ar deranja liniștea morților.
Dintre românce, peste 300.000 poartă numele Ioana, şi 140.000 pe cel de Ionela. Peste 11.000 se numesc Nela şi peste 6.000 poartă numele Ionelia. În privinţa bărbaţilor, peste 400.000 poartă numele Ion, peste 500.000 pe cel de Ioan, iar peste 320.000 se numesc Ionuţ. Sunt aproximativ 145.000 de români care se numesc Ionel şi peste 26.000 ce se numesc Nelu sau Ionică.
A consemnat: Mircea Fluieraș