Gabriela Căluțiu Sonnenberg: Valencia – best city in the world

324

Valencia – best city in the world

Despre locurile comune din viața noastră scriem prea puțin. Ne place să descriem mai degrabă locurile prin care călătorim departe de casă, pe cât posibil exotice. Zugrăvindu-le din perspectiva întoarsă, după câteva zile de concediu petrecute acolo, le facem probabil un mare deserviciu, pentru că nu dăm la o parte decât o spuză superficială de pe suprafața organismului lor complex.

Altfel stau lucrurile cu locurile în care locuim. În cazul lor, cădem în extrema opusă: evităm să le descriem, pentru că ni se pare totul banal. Dau un exemplu succint: dacă zilnic vezi drumuri și trotuare cu rampe pentru cărucioare și scaune pe rotile și auzi sau vezi semnale acustice, respectiv luminoase, care îi ajută pe nevăzători sau surzi să se miște teferi prin orașul forfotitor, cu timpul începi să crezi că așa o fi și prin alte părți. Valencia este un oraș în care toate aceste importante „nimicuri”, atât de necesare unei vieți tihnite, sunt de la sine înțelese.

Mă încumet, totuși, să încondeiez Valencia, recidivând. Mă bazez pe faptul că a fost declarat pentru a doua oară în anul 2022, după anul 2020, orașul cel mai prielnic vieții. De pe planetă! Da, Valencia este recunoscută oficial drept metropola în care se trăiește cel mai bine. Și asta permanent, nu doar prin vacanțe!

Un evantai vast de clasamente ale orașelor lumii ia sub lupă valoarea lor sub aspect turistic, dar numai unul pleacă de la indicatori cuantificabili, cuprinzători, deduși din viața de zi cu zi a celor care vin să se stabilească în el pe termen lung. Vorbim aici despre sondajul InterNations, studiu de piață care ia în calcul datele colectate de la cel mai cuprinzător eșantion de străini trăitori în afara granițelor țărilor lor de origine. Rezultatele sale pentru anul 2022 s-au publicat în prestigioasa revistă americană Forbes. Cap de listă: Valencia!

Cum s-a ajuns tocmai la Valencia? Plasarea în vârful piramidei superlativelor nu poate avea, firește, numai motive climatice sau geografice. În ecuație intră inclusiv calitatea sistemului de sănătate publică, rețeaua mijloacelor de transport în comun, accesibilitatea, siguranța publică și rata redusă a criminalității, ușurința demersurilor de stabilire a reședinței în oraș, de participare la viața publică și de implicare în deciziile care o privesc, costul vieții, nivelul mediu al chiriilor, instituțiile de învățământ, generozitatea spațiilor de agrement și pentru activități sportive, muzee, concerte, programul de sărbători, bucătăria locurilor etc.

Aproape 20 de kilometri de plajă la Marea Mediterană, peste 2 milioane de metri pătrați de parcuri și grădini, transportul public ieftin și asistența medicală bine organizată sunt doar câteva dintre motivele pentru care Valencia devansează orașe precum Dubai, Mexico City, Lisabona, Madrid, Bangkok, Basel, Melbourne, Abu Dhabi sau Singapore, situându-se deasupra celor 50 de candidate analizate.

No place like home”, spun străinii stabiliți în Valencia („extranjeros” în spaniolă), felicitându-se pentru alegerea făcută. Din cei circa 800.000 de locuitori ai Valenciei (1,5 milioane dacă includem aria metropolitană limitrofă), cam 13,9 la sută sunt străini. Surprinzător sau nu, cu aproape 12.000 de cetățeni înregistrați oficial, românii ocupă al treilea loc în rândul rezidenților străini ai orașului, după bolivieni și ecuadorieni. La nivelul Regiunii Valencia per total, lucrurile sunt și mai clare: cu un efectiv de peste 100.000, românii sunt cei mai numeroși, corespunzând unui segment de 2,14 %. Deci sunt primii după spanioli!

Adaptarea la stilul de viață valencian este foarte ușoară nu numai pentru români. Orașul are un ritm alert, aici mereu se întâmplă ceva, au loc sărbători și manifestări pentru toate gusturile, zi și noapte, în orice anotimp. Cine are suficientă putere și dorință de distracție, se poate deda îndrăgitului „terraceo” – colindatul de la o terasă de restaurant la alta – până când răsare soarele. Zona cea mai îndrăgită pentru această îndeletnicire este anticul Barrio del Carmen, dar și vioiul cartier pescăresc Ruzafa, locuri prin care, pe vremuri, părinții nu-și lăsau copiii să calce. Cu totul altfel arată străzile acestea acum, sunt moderne, curate, stilate și elegante. La antipozi, pentru cei care iubesc liniștea, stau la dispoziție „oazele” de odihnă presărate prin oraș, îngăduind relaxarea cot la cot cu adepții adrenalinei.

Aria orașului nu este exagerat de întinsă, se poate călători ușor de la un capăt la altul. Arterele de circulație sunt dimensionate generos iar mijloacele de transport în comun sunt, de asemenea, pe măsură. Faptul că suprafața este aproape plană favorizează mersul pe bicicletă, o variantă pentru care se poate opta pe tot parcursul anului, pentru că în Valencia nu ninge aproape niciodată. Edilii s-au gândit la timp la acest aspect, punând la dispoziția locuitorilor o rețea de drumuri speciale pentru cicliști.

Cele 2.696 de ore anuale de soare (300 de zile însorite pe an!) adaugă un plus de farmec acestui mijloc de transport sănătos și nepoluant. Dacă există ceva definitoriu pentru Valencia, atunci clima blândă merită premiul întâi. Să nu uităm că temperatura medie anuală este de 19º C. Plajele La Malvarrosa, Pinedo și El Saler sunt locurile de întâlnire ale rezidenților străini atât vara, cât și iarna. Puține sunt orașele în care se poate merge spontan în noiembrie la o baie în mare, sau ieși cu barca în larg în februarie.

Căldura atmosferei se reflectă și în caracterul locuitorilor, renumiți pentru stilul lor deschis de a comunica și buna dispoziție pe care o emană. Cu cei peste nouăzeci de ani ai săi împliniți, cunoscutul sociolog norvegian Johan Galtung, întemeietorul Studiilor pentru Pace, care locuiește în Comunitatea Valenciană, susține că indicatorul cel mai bun al gradului de fericire este frecvența zâmbetelor întâlnite pe stradă…

Parcuri precum Cabecera, Parque Central și albia secată a râului Turia, grădinile Monforte, Viveros și El Botánico, împrejurimile cu lagune precum El Saler și La Albufera fac din Valencia un oraș verde și sustenabil, declarat de altfel în 2022 Capitală Europeană a Turismului Inteligent (Capital of European Capital of Smart Tourism 2022) și Capitala Designului Internațional 2022. Nu întâmplător, este prevăzut să devină și Capitală Verde Europeană anul viitor (European Green Capital 2024).

Valencia este primul oraș din lume care măsoară și cuantifică amprenta de dioxid de carbon și apă a turismului, certificând-o și luând măsuri pentru reducerea ei. Atenție: apa din fântânile publice ale orașului este potabilă, iar consumul ei nu este doar tolerat, ci chiar încurajat energic! Este orașul ideal pentru practicarea sportului în aer liber și a unui stil de viață sănătos, nu în ultimul rând bazat de dieta mediteraneeană, bogată în citrice, orez, ulei de măsline și pește.

Pentru cei care, totuși, au nevoie de medic, accesul la asistența sanitară de foarte bună calitate este apreciat drept ideal de 80% dintre intervievați, mult peste media de 61% care se înregistrează la nivel global. Nu este o întâmplare că în studiul britanic financiar comparativ money.co.uk Valencia este cotat drept orașul cel mai sănătos din lume. Costul vieții, de asemenea, este acceptabil, grație posibilităților de abonament avantajos oferite de multe instituții de stat, sportive, culturale etc. Studenții și seniorii au prioritate și profită de reduceri substanțiale mai peste tot.

Nu în ultimul rând, Sfântul Graal, expus sub atentă supraveghere în Catedrală, este dovedit științific ca fiind autentic, probat a fi confecționat pe vremea lui Cristos, lucru pe care valencienii nu întârzie să-l aducă din ce în ce mai mult în atenția publicului, revendicându-și apăsat titlul de unici deținători ai cupei din care Mântuitorul al fi băut la Cina cea de Taină. După cum se vede, atracții sunt pentru toate gusturile, confesiunile, vârstele sau preferințele.

Iată câteva atracții favorite mai puțin mediatizate:

  • avangardismul inegalabil al Orașului Artelor și Științelor (atenție, pe primul loc stă arta!);
  • stilul dezinvolt-baroc, desenfadado, de a se îmbrăca și coafa, al tinerilor din orașul tolerant, deschis tuturor raselor, credințelor, culorilor de orice gen;
  • clădirile-monument istoric din centru, cu elemente de lemn atât de vechi, încât se pot ghici secolele în nodurile lor;
  • prânzul mic, în dialect valencian esmorzaret, un obicei la fel de sfânt ca pocalul lui Isus, masă care se servește de preferință pe o terasă din oraș, la cumpăna dintre dimineață și amiază;
  • paella făcută din orez bomba, servită dintr-o singură tigaie rotundă, imensă, pusă în mijlocul mesei, din care toți își iau cu lingura, disputându-și soccaratul (partea un pic arsă de pe fund);
  • marea de flori din ziua ofrandei pentru Sărbătoarea Fallas, care se ține numai în Valencia, pe 19 martie în fiecare an, vestind sosirea primăverii;
  • focurile de Fallas, la miez de noapte, amenințând să înghită tot orașul și înnebunind pompierii, punând capăt iernii cu bubuitul lor asurzitor de artificii;
  • sala operei, cu „valurile” ei de ceramică locală în indigo aprins, atât de specific zonei;
  • plimbarea cu barca pe lacul Albufera, suspendată între două lumi albastre, eterice, printre canale misterioase și tăcute, năpădite de stuf;
  • tură cu bicicleta prin albia râului Turia, blestemat pe vremuri din cauza inundațiilor, binecuvântat astăzi, pentru că a rămas nesistematizat în inima orașului, lăsându-ți impresia că ești scufundat departe de lume, într-o liniște verde;
  • figurile grotești de la capătul scocurilor de pe acoperișul clădirii Lojei Mătăsii, care te fac să râzi și să plângi în același timp, relativizând sâcâitoarele griji cotidiene;
  • Plaza Redonda, un loc în care parcă au rămas uitate de lume magazinele și atelierele, un pic prăfuite, de mici meșteșugari din vremea copilăriei noastre (nasturi, mănuși, evantaie, pălării la comandă…);
  • Tribunalul Apelor, cel mai vechi ritual juridic din lume, un mic cerc de scaune, pe care sunt așezați cei doar câțiva seniori care hotărăsc încotro se dă drumul apei pe canalele de irigație, decizând dacă grădina ta sau a altuia are prioritate
  • nu în ultimul rând, adăposturile antiatomice subterane, recent scoase la lumină, vizitabile mai nou.

Nu mi-ar fi greu să continui, dedicând Valenciei mai multe rânduri de incursiune mentală și sentimentală, dar mă opresc aici deocamdată. Please apologize pentru apologie, cum ar zice englezii, numeroși și ei în rândul valencienilor de adopție. Prefer „atingerea” directă, scalda în „cercul aburilor” orașului, cum ar zice germanii (Dunstkreis). Sunt multe motivele pentru care Valencia a fost declarată campioana incontestabilă a calității vieții, dar există un singur mod de a le verifica valabilitatea: o vizită la fața locului.

Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg  (Spania)
Imagini: Arhiva Occidentul Românesc, Pixabay, Freepik

Nota Redacției:

Gabriela Căluțiu Sonnenberg este economist, scriitor și jurnalist, promotor de cultură, traducător. A absolvit Academia de Studii Economice din București cu titlul de doctor în anul 2000. Distinsă cu numeroase premii pentru activitatea literară și pentru promovarea culturii române în străinătate, scrie în limbile română, germană și spaniolă pentru diverse publicații din Europa, Australia, America și Asia. Este afiliată Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și Asociației Jurnaliștilor de Turism din România. Cea mai recentă carte apărută: „Vine Seninul”, vol. II, proză scurtă (Ed. Itaca, Dublin 2022). Scrie la „Occidentul Românesc” din anul 2011.