Din anul 2016, România a urcat pe locul 4 în topul țărilor europene cu cei mai mulți cetățeni care trăiesc în afara granițelor sale. Peste 3,4 milioane de români fie sunt plecați la muncă în alte țări de pe continent, fie s-au stabilit definitiv, inclusiv cu familiile, în alte state europene. Cifrele au fost oferite de Organizația Națiunilor Unite (ONU).
Topul țărilor europene cu cei mai mulți emigranți este alcătuit din Marea Britanie (locul I: 4,9 milioane), Polonia (locul II: 4,4 milioane), Germania (locul III: 4 milioane), România (locul IV: 3,4 milioane) și Italia (locul V). Dar românii din afara granițelor nu sunt doar cei care au plecat la studii, în căutarea unui loc de muncă sau a unei vieți mai bune pentru familiile lor. Sunt și cei care trăiesc în comunitățile istorice, tradiționale, din țările aflate în vecinătatea României. Astfel, numărul românilor de pretutindeni este estimat a fi, de fapt, de aproape 10 milioane.
În acest context, este necesar ca acești cetățeni să își găsească reprezentarea oficială într-un minister dedicat – Ministerul Românilor de Pretutindeni. Organismul are corespondențe internaționale, prin ministere similare sau departamente speciale, în aproape toate țările europene și nu numai. Anul trecut, actualul Minister a lansat o strategie pentru românii de pretutindeni, gândită până în anul 2020, care lua în considerare o serie de politici speciale dedicate cetățenilor români din afara granițelor românești.
Multitudinea evenimentelor în care MRP s-a implicat, de la înființarea sa, precum și promptitudinea comunicării diplomatice sau directe au făcut ca încrederea românilor din diaspora să crească în această instituție, văzută nu doar ca o reprezentare simbolică, ci ca un partener de comunicare și colaborare. Majorarea bugetului Ministerului pentru anul în curs cu 61,64% față de anul 2017 a fost un semnal clar că acest organism va continua politica de granturi de finanțare acordate inițiativelor românești de peste granițe, menite să mențină, să întărească și să promoveze tradițiile și valorile României.
„Principalele obiective pe care și le propune conducerea MRP pentru anul 2018 constau în concentrarea resurselor instituționale pe finanțarea proiectelor dedicate educației și limbii române, susținerea asociațiilor, organizațiilor și parohiilor românești din afara granițelor țării care predau în mod voluntar limba română, dezvoltarea de aplicații pentru învățarea interactivă a limbii române, precum și continuarea programului MRP „Limba română, educație și comunicare”, arăta recent un comunicat al Ministerului. Totodată, acesta informa despre dorința extinderii proiectelor mass-media în limba română, atât de necesare într-o societate dinamică, axată pe informație și viteză.
Susținerea asociațiilor românești din comunitățile istorice este, fără îndoială, una dintre cele mai importante axe de activitate derulate de MRP, mai ales în regiunile în care aceste comunități se confruntă cu probleme delicate (precum Ucraina, Serbia sau Albania). Iar lista poate continua cu o serie de proiecte fezabile și de larg interes pentru diaspora, cu atât mai mult cu cât 2018 este Anul Centenar al Marii Uniri de la 1918. Toate aceste proiecte, însă, vor fi cu mult mai greu îndeplinite dacă MRP ar dispărea, comasat într-un departament fără autonomie de decizie ori înglobat într-un alt organism instituțional, fapt care i-ar reduce eficiența și ar zădărnici însuși scopul pentru care există: de a uni, reprezenta și ajuta românii de peste granițe.
Occidentul Românesc