Curtea Supremă dă undă verde lui Trump – Candidatura sa pentru alegerile prezidențiale este confirmată
Înainte de convențiile republicane și democratice, unde se confirmă candidații prezidențiali, fiecare partid are deja clar cine va fi pe buletinele de vot în noiembrie. Adevărul e că toți știam deja, să nu ne amăgim. Ce s-a întâmplat în ultimele 15 zile poate fi văzut ca legarea celor câtorva fire rămase neînchise: disiparea îndoielilor care planau încă, obstinat, asupra viabilității legale a campaniei lui Donald Trump și consolidarea rândurilor democraților în jurul președintelui Joe Biden, un pic neîndemânatic. Astfel, revanșa alegerilor din 2020 este confirmată, iar atacurile directe între candidați nu au întârziat să apară.
Certitudinea revanșei a fost obținută strict datorită rezultatelor copleșitoare obținute de Biden și Trump în concursurile primare respective. Marți, 5 martie, a fost cea mai aglomerată zi din calendarul primarelor din Statele Unite. Evenimentul este cunoscut istoric drept „supermarți”, deoarece este momentul când sunt în joc cei mai mulți delegați – care ulterior votează pentru nominalizarea unui candidat în fiecare partid. Anul acesta, partidele au organizat 15 alegeri primare; în total, erau 865 de delegați republicani și 1383 democrați de a fi alocați.
Pe partea republicană, Trump a câștigat 793, ajungând la un total de 1.078, la doar 137 de delegați de confirmarea matematică – care se va întâmpla (cu excepția unei surprize) chiar în această marți, 12 martie, când primarele din Georgia, Hawaii, Mississippi și Washington vor acorda un total de 161 de delegați. Fostul președinte va obține cu siguranță toți acești delegați, deoarece după rezultatele „supermarți”, ultima sa contracandidată în tabăra republicană, Nikki Haley, s-a retras în cele din urmă din competiția nesemnificativă, care, în realitate, a fost marea surpriză a zilei.
Biden a obținut și el un succes zdrobitor în „supermarți”, adunând 1.350 de delegați, la doar 103 de confirmarea matematică. El îi va obține și pe aceștia azi, când 254 de delegați vor fi repartizați în cinci alegeri primare. În orice caz, toate acestea sunt doar o formalitate (de asemenea, cu excepția unei surprize). Președintele în căutarea realegerii nu a avut în niciun moment un contracandidat serios în tabăra democraților. Cu toate acestea, o analiză a rezultatelor ambilor candidați umbrește puțin victoriile zdrobitoare.
Aprobarea Supremă pentru Trump
Cu o zi înainte de cel mai puțin super „supermarți”, din istorie, Curtea Supremă i-a dat dreptate lui Donald Trump și i-a permis să candideze la alegeri, încheind astfel misiunea unora de a-l îndepărta de pe buletinele de vot prin cale constituțională.
Concluzia unanimă că amendamentul care prevede incompatibilitatea pentru insurgență nu poate fi aplicat de state, ci de Congresul federal, a pus capăt unui episod de mai multe luni de incertitudine, în care au apărut titluri cum că, Colorado, Maine sau Illinois decideau că fostul președinte republican nu putea candida fiind un insurgent.
Nici aceasta nu a fost o surpriză majoră, trebuie să recunoaștem: chiar și după audierea orală de acum câteva săptămâni, se observa tendința celor nouă judecători ai Curții Supreme – fie din aversiune pentru a lua o decizie care ar putea fi interpretată ca fiind prea politică, fie pentru că, considerau că al treilea paragraf al celui de-al patrulea amendament la Constituție nu se aplică funcției de președinte, fie pentru că până acum nu s-a demonstrat într-o instanță că Trump a participat activ la o insurecție.
Dizolvată această îndoială, nu există obstacol legal care să împiedice candidatura lui Trump pentru președinție la 5 noiembrie. Nici măcar întâlnirile sale judiciare penale, care încep pe 25 martie la New York în cazul Stormy Daniels. Acesta și alte trei cazuri penale îl așteaptă pe fostul președinte, unele dintre ele vor ajunge la proces, altele vor fi probabil amânate până după alegeri. În orice caz, dacă ar fi găsit vinovat înainte de 5 noiembrie în oricare dintre acestea, nu ar fi exclus de la vot, iar dacă ar câștiga, ar putea acorda grațierea în cele trei cazuri federale. Impactul electoral pe care îl pot avea va fi asupra deciziilor votanților, care ar putea oscila între un partid și altul, în funcție de evoluția proceselor.
A consemnat: Mircea Fluieraș
Informații și foto: El País