România recuperează 350,7 milioane de euro din PNRR: un semnal de progres, dar și un avertisment privind reformele întârziate

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru a anunțat finalizarea evaluării pentru Cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), confirmând recuperarea a 350,7 milioane de euro din fondurile inițial suspendate de Comisia Europeană.

Potrivit ministrului, este una dintre cele mai dificile cereri de plată gestionate de România, depusă la data de 15 decembrie 2023, în condițiile în care reformele aferente trebuiau deja îndeplinite la momentul transmiterii documentației. În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, invocând neîndeplinirea corespunzătoare a mai multor jaloane.

După o perioadă de corectare și transmiterea de justificări suplimentare în noiembrie 2025, evaluarea finală confirmă recuperarea unei părți semnificative din fondurile suspendate, dar și pierderi importante generate de întârzieri structurale.

Unul dintre cele mai relevante progrese vizează reforma pensiilor speciale, unde România a recuperat 166 milioane de euro din cele 231 milioane inițial suspendate. Ministrul a subliniat că adoptarea Legii nr. 24/2026 a fost decisivă pentru îndeplinirea acestui jalon, evidențiind totodată implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan.

De asemenea, în ceea ce privește guvernanța companiilor de stat, prin mecanismele instituționale coordonate inclusiv de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, România a reușit recuperarea a 132 milioane de euro, în contextul reformei privind profesionalizarea managementului acestor entități.

În ciuda acestor rezultate, două domenii majore continuă să genereze vulnerabilități:

• Sectorul energetic (inclusiv companii precum Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica) a înregistrat deficiențe în procesul de selecție și numire a conducerii, ceea ce a condus la pierderea a 180 milioane de euro, fiind recuperate doar 48 milioane.
• Sectorul transporturilor, incluzând companii precum CNAIR, CFR și Metrorex, a fost afectat de probleme similare legate de transparență și criterii de competență, ceea ce a dus la pierderea a 15,4 milioane de euro, din care au fost recuperate doar 4,5 milioane.

În declarațiile sale, ministrul Dragoș Pîslaru a formulat o critică fermă la adresa clasei politice, indicând drept cauză principală a pierderilor „amânarea deliberată a reformelor, numirile politice și utilizarea funcțiilor publice în scopuri personale”.

Acesta a subliniat că lipsa de voință politică și perpetuarea practicilor clientelare au afectat credibilitatea României în raport cu instituțiile europene, avertizând că nota de plată este suportată, în final, de cetățeni.

Rezultatul evaluării Cererii de plată nr. 3 din PNRR reflectă un dublu adevăr: pe de o parte, capacitatea instituțională de a recupera fonduri importante prin eforturi susținute; pe de altă parte, costul real al reformelor întârziate și al deciziilor politice care au frânat modernizarea administrației publice.

Pentru România, acest moment reprezintă nu doar un bilanț financiar, ci și un test de credibilitate în fața partenerilor europeni.

Articol semnat de: Mircea Fluieraș, redactor la Occidentul Românesc

Mircea Fluieraș abordează cu rigoare și echilibru teme de actualitate, de la administrație publică și politici fiscale la realitățile cotidiene ale românilor din diaspora. Atent la evoluțiile din Spania și la contextul internațional, oferă informații verificate și relevante, cu impact direct asupra cititorilor.

Stilul său se remarcă prin claritate, responsabilitate și respect pentru adevăr, contribuind la consolidarea unei prese independente și credibile în paginile Occidentului Românesc.

Redacția Occidentul Românesc
Publicația românilor din Occident, cu prioritate în Peninsula Iberică
Independentă, demnă, neînregimentată
Din 2010, cu voce proprie și răspundere editorială