Luciditate în vremuri tulburi: pledoarie pentru o reformă onestă a educației
Pe fondul instabilităților tot mai vizibile, când discursul public alunecă ușor spre promisiuni sforăitoare sau lamentații sterile, rar se mai întâmplă ca un demnitar să aleagă calea ingrată a onestității raționale. Iar mai rar decât atât, ca această onestitate să vină dublată de o pledoarie lucidă pentru reformă, chiar și cu prețul impopularității.
Într-un peisaj politic marcat de crize suprapuse, economice, sociale, identitare, unde tentația populismului pare să devină regula, nu excepția, gestul ministrului de a vorbi deschis despre limitările bugetare, despre necesitatea restructurării unor beneficii și despre standardele europene care trebuie respectate, chiar cu prețul unor măsuri nepopulare, trădează mai degrabă profilul unui tehnocrat lucid decât al unui politician dornic de aplauze facile.
Reforma sistemului de educație și cercetare nu mai poate fi amânată. O știe orice om de bun-simț, o confirmă periodic rapoartele internaționale, o resimt zilnic profesorii dedicați și studenții cu adevărat motivați. Însă reforma reală nu înseamnă inflație de proiecte cu titluri ambițioase, ci o reechilibrare dureroasă între resurse și aspirații, între ceea ce ne dorim și ceea ce ne permitem.
În acest sens, Raportul QX, invocat ca fundament al noii strategii, nu este, în esență, decât o invitație la onestitate instituțională: diagnostic lucid, priorități clare, măsuri gradual aplicabile, calibrate atât la exigențele europene, cât și la realitatea economică internă. Cu alte cuvinte, nu este un exercițiu de imagine, ci un plan de normalizare sistemică, chiar cu riscul iritării unui public obișnuit cu promisiuni facile.
Nimeni nu-și dorește tăieri în educație, iar ideea că „nu se vor disponibiliza oameni și nu se vor micșora salariile” este, fără îndoială, o garanție minimă de stabilitate. Însă ajustarea pragurilor burselor, redefinirea criteriilor de merit și reorganizarea normelor didactice nu mai pot fi subiecte tratate emoțional sau demagogic. Efortul de a corela generozitatea sistemului de burse cu posibilitățile reale ale bugetului național, de a regândi degrevările și plata cu ora, ori de a stimula comasările educaționale în mediul rural sunt pași necesari într-o ecuație a supraviețuirii funcționale.
Adevărul incomod este că un sistem educațional supra-întins, fragmentat și lipsit de reguli coerente nu produce performanță, ci întreține o iluzie colectivă. Iar iluzia, în vremuri de criză, este cel mai periculos combustibil social.
Discursul ministrului Daniel David se revendică, poate pentru prima dată după mulți ani, de la o valoare discretă, dar esențială în actul guvernării: morala bunului-simț. Într-o Românie prea obișnuită cu scandalul, cu lozinca electorală sau cu cinismul administrativ, a invoca principiile kantiene („Cerul înstelat deasupra mea și legea morală în mine”) poate părea, pentru unii, un exercițiu livresc. Dar pentru cei ancorați în realitate, înseamnă, dimpotrivă, întoarcerea la un reper esențial: asumarea limitelor, responsabilitatea față de resurse și, mai ales, curajul de a spune lucrurilor pe nume, fără să te ascunzi după calcule electorale.
Nu știm dacă prof. univ. dr. psih. Daniel David va reuși în acest al doilea mandat să implementeze integral reforma QX sau să gestioneze toate tensiunile sociale pe care le vor provoca măsurile anunțate. Știm însă că, prin tonul și conținutul declarației sale, a ales să iasă din paradigma politicianului dornic de aplauze și să intre, asumat, în rolul ingrat al tehnocratului lucid, dispus să suporte critici, să renunțe simbolic la o parte din propriul salariu și, mai ales, să refuze populismul.
În România, unde educația a fost prea adesea folosită ca monedă de schimb electorală, o asemenea poziționare nu este doar necesară, ci, poate, singura dovadă de normalitate instituțională.
Educația nu poate fi salvată cu vorbe goale, ci cu luciditate, curaj și decență. Restul ține, cum spunea Kant, de cerul înstelat și de legea morală din noi.
Articol de opinie marca Occidentul Românesc, rubrica „Dincolo de zgomot”.
Sursă informații și foto: Ministerul Educației și Cercetării