Românii din străinătate trimit tot mai puțini bani în țară: ce semnificație are acest fenomen?
Unul dintre fenomenele economice care au modelat economia României în ultimele decenii este fluxul de bani trimiși acasă de către românii plecați la muncă în străinătate. Aceste sume au reprezentat o sursă vitală de venit pentru milioane de familii rămase în România, contribuind semnificativ la consumul intern și, implicit, la creșterea economică. Totuși, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR), dacă în ultimul deceniu sumele au crescut constant, tendința actuală sugerează o temperare a acestui fenomen.
Statisticile arată că, în 2024, românii din diaspora au trimis în țară 6,7 miliarde de euro, echivalentul a 2% din PIB. Deși suma este puțin mai mare față de 2023, ritmul de creștere este mai lent comparativ cu anii anteriori. Spre exemplu, în 2014, transferurile de bani se ridicau la 2,7 miliarde de euro, iar până în 2019 s-au dublat.
Dintre principalele țări sursă pentru aceste fonduri, Marea Britanie ocupă primul loc, cu 1,6 miliarde de euro trimiși în 2024, urmată de Germania (1,5 miliarde), Italia și Spania (sub un miliard fiecare). Interesant este faptul că, dacă în trecut Spania și Italia erau principalele generatoare de trimiteri de bani, astăzi, balanța s-a mutat către Germania și Marea Britanie, semn al schimbărilor în fluxurile migratorii.
Scăderea ritmului de creștere a remitențelor financiare are multiple explicații, iar una dintre cele mai importante este schimbarea comportamentului economic al diasporei. Mulți dintre cei plecați și-au stabilit definitiv reședința în străinătate, ceea ce înseamnă că nu mai trimit bani regulat acasă, ci preferă să investească în locul unde trăiesc.
De asemenea, costurile tot mai ridicate ale traiului în Europa de Vest, inflația și crizele economice afectează capacitatea românilor din diaspora de a economisi și de a trimite bani familiei din țară. Nu în ultimul rând, unii dintre cei rămași în România au reușit să devină mai independenți financiar, reducându-se astfel necesitatea acestor trimiteri regulate.
Dacă până acum, remitențele au fost o veritabilă „perfuzie financiară” pentru economie, o stagnare sau scădere a acestora ar putea avea efecte semnificative. Scăderea fluxului de bani din diaspora poate afecta consumul intern, mai ales în zonele rurale sau orașele mici, unde acești bani contribuiau direct la susținerea gospodăriilor. De asemenea, ar putea reduce sumele disponibile pentru investiții în afaceri locale, imobiliare sau educație.
Pe de altă parte, o scădere a dependenței de acești bani poate fi văzută ca un semn pozitiv, dacă este acompaniată de o creștere economică internă sustenabilă. Statul român trebuie să găsească alternative pentru a compensa această potențială pierdere, prin atragerea de investiții străine, crearea de locuri de muncă bine plătite și stimularea antreprenoriatului local.
Românii din diaspora continuă să susțină economia României, dar semnalele recente sugerează o schimbare de paradigmă. Reducerea ritmului de creștere a transferuri de banilor ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorități, care trebuie să găsească soluții pentru a stimula economia internă. Pe termen lung, soluția optimă nu este să ne bazăm pe banii trimiși de cei plecați, ci să creăm oportunități reale în țară pentru ca românii să nu mai fie nevoiți să emigreze.
Un articol de : Ciprian Pădurariu – OR