Pavel Durov, campionul libertății care se confruntă cu închisoarea: Cheia arestării creatorului Telegram

272

„Când am împlinit 11 ani, în 1995, mi-am promis să devin mai inteligent, mai puternic și mai liber în fiecare zi. Astăzi, Telegram împlinește 11 ani și este pregătit să facă aceeași promisiune.” Acesta este ultimul mesaj al antreprenorului Pavel Durov, fondatorul platformei Telegram, împărtășit pe canalul său de Telegram pe 14 august. În ciuda dedicării sale pentru libertate, această căutare neobosită l-a adus acum față în față cu închisoarea, fiind momentan doar acuzat.

Durov, un miliardar de 39 de ani originar din Sankt Petersburg, a fost arestat sâmbăta trecută pe Aeroportul Le Bourget, la periferia Parisului. Arestarea face parte dintr-o investigație a autorităților franceze privind lipsa de cooperare a Telegram cu justiția. Aceștia consideră că platforma de mesagerie criptată facilitează activități infracționale diverse, de la rețele de pedofilie și trafic de droguri, până la crimă organizată și promovarea terorismului. Durov este acuzat că prioritizează libertatea și anonimatul pe platforma sa în detrimentul colaborării cu autoritățile pentru combaterea acestor activități ilegale.

Telegram, cu sediul în Dubai, are peste 950 de milioane de utilizatori activi și plănuiește o listare publică în acest an, conform unui interviu recent acordat de Durov pentru The Financial Times. Platforma s-a transformat într-o alternativă populară la WhatsApp, oferind posibilitatea de a crea grupuri de până la 200.000 de membri. Totuși, această flexibilitate a facilitat și proliferarea grupurilor care distribuie conținut piratat, ceea ce a dus la controverse juridice. În martie, un judecător din Spania a ordonat închiderea temporară a Telegram în țară, însă decizia a fost anulată la câteva zile după emiterea sa.

De la lansarea sa, Telegram a fost văzută ca o platformă a rezistenței împotriva regimurilor autoritare. De exemplu, guvernele din Rusia și Iran au încercat să interzică aplicația. Telegram a jucat un rol crucial în revoltele populare din Ucraina, Belarus și Hong Kong. Cu toate acestea, în ultimii ani, platforma a devenit și un refugiu pentru conspiraționiști și extremiști de dreapta, mai ales după atacul asupra Capitoliului din SUA în 2021.

În contextul în care alte platforme sociale, precum Twitter și Facebook, au luat măsuri împotriva răspândirii dezinformării și a violenței, 25 de milioane de utilizatori s-au mutat rapid pe Telegram, pe care Durov a descris-o drept „cea mai mare migrație digitală din istoria omenirii”. Cu timpul, acest aflux nu s-a redus semnificativ, transformând Telegram într-un loc favorabil pentru propagarea dezinformării și câștiguri financiare substanțiale. Conform unui studiu recent realizat de Universitatea La Sapienza din Roma, canalele conspirative de pe Telegram au reușit să strângă aproximativ 84,7 milioane de euro de la peste 985.000 de persoane.

Arestarea lui Durov are, astfel, și o dimensiune politică, fiind percepută de comentatori de extremă dreapta ca un atac asupra libertății de exprimare. Însă, de-a lungul biografiei sale, Durov a demonstrat că a fost un apărător al libertății în spațiul digital. În 2011, Durov a refuzat să ofere informații serviciilor secrete rusești despre opozanți politici, iar în 2013, a refuzat să identifice cetățenii ucraineni care au participat la protestele pro-europene din Maidan. Acest refuz l-a determinat să-și vândă compania și să plece din Rusia, concentrându-se pe crearea unei noi platforme.

În ciuda dedicării sale față de libertatea internetului și anonimatul utilizatorilor, Durov se confruntă acum cu provocări din partea sistemelor judiciare din diverse țări. Conform experților, problema nu constă în existența conținutului ilegal pe platformă, ci în lipsa cooperării sale cu autoritățile. Telegram este acuzată că nu respectă legislația, punând anonimatul utilizatorilor mai presus de colaborarea cu justiția.

Arestarea lui Pavel Durov este un moment critic pentru viitorul libertății pe internet și ridică întrebări importante despre echilibrul dintre dreptul la anonimat și responsabilitatea de a coopera în combaterea criminalității.

A consemnat: Mircea Fluieraș – Occidentul Românesc
Sursă informații și foto: El País