Osuna: Farmecul amintirilor

Osuna este un orăşel tipic andaluz, cu o populaţie în jur de 17.500 de locuitori, situat la marginea provinciei Sevilla, la distanţă de circa 85 de kilometri de oraşul-capitală, la altitudine de 326 de metri deasupra nivelului mării. Preferat în egală măsură de sevillieni şi madrileni ca destinaţie pentru excursiile de sfârşit de săptămână, practic necunoscut turismului de masă, orăşelul a dezvoltat în ultima vreme un fler aparte, în ciuda dimensiunilor sale modeste. Cu siguranţă are un farmec deosebit. Dacă e să dăm crezare clasificărilor UNESCO, strada San Pedro din Osuna este a doua ca frumuseţe dintre toate străzile Europei! Faptul că oraşul e relativ necunoscut valurilor de turişti ocazionali, obişnuiţi să petreacă doar o săptămână în Andaluzia, rezumându-se la vizitarea oraşelor mari, nu face decât să-i sporească farmecul discret şi atractivitatea. Pitorească, fierbinte şi albă, aşezarea trezeşte entuziasmul oricărui vizitator. Sevilla se intitulează artera principală de circulaţie, cea prin care se face intrarea în oraş şi care ne conduce până în inima târgului, spre Plaza Mayor. Obiectivele turistice demne de vizitat sunt numeroase. Pe primul loc în top se situează urmele culturilor iberice, romane şi maure, care s-au succedat aici de-a lungul timpului, dar nu sunt de ignorat nici relicvele din perioada anterioară creştinizării, prezente la fel de frecvent ca în mai toate locaţiile de interes istoric din Andaluzia. Fiecare aşezare îşi are farmecul ei şi nu poate fi comparată cu alta. Nu-i de mirare să ne întrebăm ce anume individualizează Osuna în peisajul caleidoscopic al celei mai renumite provincii spaniole, Andaluzia? Să fie particularităţile culinare? E-adevărat, menit să acompanieze felurile de mâncare cu peşte, sosul de migdale care se pregăteşte aici nu-şi are asemuire, dar nu acesta e motivul pentru care scriu aceste rânduri. Osuna este unul din renumitele „sate albe”, care conferă Andaluziei renumele său unic. Soarele orbitor şi cerul senin îi subliniază însutit farmecul. Deşi albul este predominant, senzaţia de familiar nu este aici aşa de pronunţată ca prin alte sate albe, cum ar fi Carmona. Impresionant este episodul baroc din istoria oraşului, care a lăsat amprente de neuitat în arhitectura sa. A fost epoca sa cea mai glorioasă, apogeul. Încă de la prima privire, frapează numărul mare de coloane răspândite aleator prin tot oraşul. Chiar pe strada Sevilla se află un palat plin de stâlpi cu sculpturi dionisice, Palacio de Govantes y Herdara. Strugurii, frunzele şi viţele de vie se încolăcesc în jurul lor, surprinse întru eternitate de piatră de dalta unui artist care a trăit în anul 1737. Ştiaţi că în Spania un nume foarte răspândit pentru fete este Pilar? Tradus în română nu înseamnă nimic altceva decât coloană, sau stâlp. Astăzi palatul, supranumit şi palatul podului frumos stă fără întrebuinţare, dar e mărturia unor vremi pline de bogăţie exuberantă. Osuna are origini iberice, fapt confirmat prin numeroasele vestigii arheologice, care o identifică cu anticul Urso, oraş de civilizaţie elevată. Se spune că numele i-ar proveni de la abundenţa de urşi care populau zona la acea epocă. Scormonind în istorie, coborâm până la hotarele a nici mai mult nici mai puţin decât 3000 de ani de antichitate, la un mileniu înainte de naşterea lui Isus Cristos. De atunci datează resturile civilizaţiei tarteziene, cea care domina oraşul împreună cu coloniştii fenicieni. Numele aşezării de atunci era Urso Tartésica. Din aceeaşi epocă istorică datează şi renumitele reliefuri găsite aici, cum este Taurul de la Osuna sau cel reprezentând un soldat, circulând şi sub numele de Flautistul. Avea să mai treacă o vreme până la momentul în care Ursa intra în istorie, dobândind un protagonism cert, prin rolul de ultim oraş care a îndrăznit să i se opună lui Cezar, sprijinindu-l pe Pompei în războiul împotriva lui. La picioarele zidurilor de apărare ale oraşului, trupele romane conduse de Octavian Maximus Quintus l-au înfrânt pe conducătorul local Viriat. După asediu, oraşului i s-a atribuit statutul de colonie romană, schimbându-i-se numele în Iulia Genitiva. Sub Iulius Cezar, ieşit învingător din bătălie, oraşul emite o monedă proprie, ursónul şi dobândeşte dreptul de a promulga legi coloniale. Dovadă stau plăcile numite Bronzuri de Osuna, expuse în Muzeul Arheologic Naţional, pe care este înscrisă legislaţia în vigoare pe atunci. În muzeul de arheologie al oraşului Osuna se pot viziona copii după tăbliile originale. Ca dovadă a importanţei pe care o deţinea oraşul în perioada colonizării romane stau ruinele teatrului, depozitele de apă şi un număr considerabil de silozuri scoase la lumină de excavaţiile efectuate recent. Judecând după amploarea lor, mai mult ca sigur că agricultura ocupa un loc de seamă în economia localităţii. Alte mărturii ale trecerii romanilor prin aceste locuri sunt necropola şi resturile citadelei care a funcţionat până în secolul al VII-lea înainte de Cristos. Odată cu trecerea laregimul musulman, locaşul roman Urso îşi schimbă numele în Ûsuna şi se transformă într-o aşezare fortificată. Resturi ale acestor construcţii se mai pot vedea şi astăzi sub forma cetăţii Alcazaba şi turnului de apă care face oficiile de muzeu arheologic citadin, fiind declarat Monument Naţional. Alte denumiri pe care le-a purtat consecutiv oraşul în acea vreme sunt Osona şi Oxuna, dar în afară de nume şi de ruinele menţionate mai sus, nu s-au păstrat vestigii din acea perioadă. Pe parcursul Reconquistei, la 1240, oraşul cu numele de Orchvna, creştin de pe acum, trece în mâinile Regelui Ferdinand al III-lea, pentru ca la distanţă de doar câţiva ani să se înglobeze Ordinului de Calatrava. La 1464 se face un schimb de ordin administrativ, în urma căruia Osuna devine capitala unui teritoriu extins. De numele dinastiei Ureña, care poseda acel vast regat în acea vreme se leagă momentul de splendoare maximă pe care l-a atins Osuna în toată istoria sa: la jumătatea secolului al XVI-lea, în anul 1562, Don Juan Téllez Girón, al IV-lea Conte de Ureña dobândeşte din mâinile Regelui Felipe al II-lea titlul de Duce de Osuna. Drept consecinţă a acestei înnobilări, ducele proapăt uns îşi propune o remodelare de anvergură a întregului peisaj urban. Pentru început, se dedică restructurării sub aspect religios. Viaţa oraşului a fost marcată de influenţa paternalistă a casei ducale. Continuând tradiţia, unii din membrii nobilei familii au înfrumuseţat-o după puteri, dăruindu-i edificii somptuoase, împodobind-o cu o universitate, un colegiu şi cu renumita Colegiata, prin ale cărei aule s-au perindat personalităţi prestigioase şi oameni de litere vestiţi. Pe parcursul secolului al XVI-lea se pun în practică mai multe schimbări. Este înfiinţată parohia Santa María de La Asunción, universitatea şi Mânăstirea Reîncarnării. Se trece apoi la refacerea sistemului stradal, care s-a păstrat până astăzi, bazat pe arterele principale Gordillo, Compañía, Sevilla, Huerta, San Pedro şi Carrera. Ducesele şi Ducii de Osuna au fost cei dintâi sponsori ai pictorului Goya. Portetele lor, semnate de prestigiosul artist spaniol sunt expuse la loc de cinste la Madid, în Muzeul Prado. Unul din momentele cele mai adecvate pentru a vizita oraşul Osuna este Semana Santa. Sărbătoarea Paştilor este declarată aici fiesta de interes turistic naţional. Alte repere utile pentru a profita de atmosfera sărbătorească a locurilor sunt: la jumătatea lunii mai, când oraşul serbează Fiesta locală; în ultima duminică a lunii aprilie, când are loc procesiunea religioasă Romería, dedicată Sfintei Fecioare a Consolării, cea care patronează oraşul; prima săptămână a lunii septembrie, pentru priveghiul dedicat aceleiaşi sfinte, respectiv în luna iunie, cu ocazia Sărbătorii Portului Maritim al Stejarului. Sub aspectul împrejurimilor, dacă facem abstracţie de numeroasele monumente cu caracter civil şi religios, situarea oraşului denotă farmec natural. Cele mai „magnetice” zone sunt Lagunele Osunei, un areal delimitat de râul Blanco şi pârâul Salinoso, urmat de ţinuturile umede din zona râului Corbones, cu numeroasele sale poteci şi cărări şi, nu în ultimul rând, zona Higuerones-Gomera. Osuna este unul din municipiile Sevillei de enorm interes pentru amatorii de istorie a artei. Nu întâmplător a fost declarată Complex Istoric Artistic, formând parte din diferite rute turistice cu caracter cultural, cum sunt Ruta Betico-Romană, Ruta Artealia şi cea romantică, pe urmele scriitorului şi politicianului american Washington Irving. O destinaţie încântătoare, un secret păstrat cu sfinţenie doar pentru cei iniţiaţi!

Gabriela Căluţiu Sonnenberg – Benissa/Spania, 2012