Revista Chôra revine cu un nou număr dublu, intitulat „Triades et Trinité: Structures ontologiques et cognitives dans la pensée tardo-antique et médiévale” (Triade și Trinitate: Structuri ontologice și cognitive în gândirea târzie antică și medievală), coordonat de Anca Vasiliu. Acest număr, apărut sub egida Centrului Léon Robin (CNRS, Sorbonne Université), oferă o incursiune profundă în explorarea triadelor filosofice și a conceptului de Trinitate în contextul gândirii tardo-antice și medievale.
Articolul „Note liminaire. Prélude sur la Triade” deschide cu eleganță un nou volum al revistei Chôra, subliniind relevanța continuă a studiilor dedicate filosofiei antice și medievale. Scris de Anca Vasiliu, acest text oferă o privire de ansamblu asupra temelor centrale ale volumului dublu 21-22 (2023/2024), în special în ceea ce privește structurile triadice din gândirea neoplatoniciană și creștină.
Ceea ce iese în evidență încă de la început este atenția acordată tradiției academice și importanței pe care aceste studii o au nu doar pentru istoria filosofiei, ci și pentru înțelegerea evoluției conceptelor teologice esențiale. Triada și Trinitatea devin, în acest context, mai mult decât simple structuri ontologice; ele sunt puncte nodale în țesătura complexă a gândirii filosofice și teologice. Prin explorarea acestor concepte, articolul nu doar că aduce un omagiu gânditorilor din trecut, dar și provoacă cititorul modern să reflecteze asupra moștenirii lor intelectuale.
În secțiunea dedicată triadelor neoplatonice, nume de referință precum Filip Karfik, Fabienne Jourdan și Enrico Volpe analizează interpretările triadelor în operele lui Plotin, Numénius și în tradiția hesiodică, relevând conexiunile complexe dintre cosmologie, ontologie și exegeza filosofică.
De asemenea, revista abordează în detaliu conceptul de Trinitate creștină, investigând influențele filosofice și provocările teologice legate de acest concept în gândirea figurilor centrale precum Cyrille d’Alexandrie, Grégoire de Nysse și Augustin.
Secțiunea „Varia” aduce în prim-plan studii diverse, cum ar fi analiza capitolului din Lettre à Marcella de Porfirie, realizată de Martin Baudroux, și investigația termenului „μεταβατικός” (tranzitoriu) în gândirea lui Proclus, prezentată de Alain Lernould.
În rubrica „Codicologica”, un articol semnat de Silvia Fazzo, Laura Folli și Marco Ghione dezvăluie complexitatea arhetipurilor manuscrise din Metafizica lui Aristotel, oferind o perspectivă nouă asupra istoriei textelor filosofice.
Secțiunea de recenzii cuprinde evaluări critice ale unor lucrări recente în domeniul filosofiei antice și medievale, precum traduceri și comentarii ale textelor lui Platon și Aristotel, dar și studii dedicate neoplatonismului și Trinității creștine. Printre acestea se numără recenziile semnate de Raluca Bujor, Anna Motta și Benedetto Neola, care oferă o perspectivă detaliată asupra contribuțiilor recente în domeniu.
Numele care semnează studiile și articolele din acest număr sunt renumite în domeniul filosofiei și teologiei, cu contribuții valoroase în înțelegerea structurilor ontologice și cognitive ale gândirii antice și medievale.
Chôra 21-22 reprezintă o resursă esențială pentru cercetătorii și pasionații de filosofie antică și medievală, oferind o abordare interdisciplinară asupra unor teme fundamentale ale tradiției intelectuale occidentale.
Nota Redacției:
Anca Vasiliu, filosof de renume internațional cu o carieră academică deosebită, este originară din București și a început studiile la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu. Ulterior, și-a continuat formarea la instituții de prestigiu din Franța, obținând un doctorat în filosofie de la Universitatea Paris X Nanterre sub îndrumarea renumitului filosof Jean-Luc Marion. Parcursul său academic s-a distins prin realizări notabile, inclusiv funcția de director de cercetare de clasă excepțională la Centrul Național de Cercetare Științifică (CNRS) și rolul de profesor conducător de doctorate la Universitatea Sorbonne (Paris IV). Ca director științific al revistei internaționale Chôra, publicație de filosofie antică și medievală, Anca Vasiliu a contribuit semnificativ la dezvoltarea și promovarea studiilor în aceste domenii. Printre realizările sale deosebite se numără coordonarea traducerii și adăugirilor Vocabularului european al filosofiilor în limba română (Polirom, 2020), alături de Alexander Baumgarten, o lucrare esențială pentru patrimoniul filosofic românesc și internațional. Distinsă cu numeroase premii și onoruri, Anca Vasiliu a primit Marele Premiu de Filosofie al Academiei Franceze în 2022, recunoaștere acordată pentru întreaga sa operă. De asemenea, a fost onorată cu titluri de Doctor Honoris Causa de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și de Universitatea de Stat din Ioannina (Grecia). În cadrul campaniei „Noi susținem excelența!” lansată de Occidentul Românesc, Anca Vasiliu a fost premiată cu Trofeul Excelenței Românești în noiembrie 2022, la Madrid, pentru contribuțiile sale excepționale. În ediția a IV-a a concursului, 2023-2024, Anca Vasiliu face parte din juriu, alături de alte personalități remarcabile. Anca Vasiliu se afirmă ca o personalitate marcantă în filosofie, având o influență considerabilă asupra domeniului și contribuind la promovarea excelenței românești pe scena internațională.
A consemnat: Occidentul Românesc
Foto: CNRS