Dan Caragea: Limba română îngrijită atât în scris, cât și în vorbire

Last updated mart. 16, 2022

ACADEMIA ȘI DICȚIONARELE SALE: DOOM – EDIȚIA A TREIA (I)

Limba română îngrijită atât în scris, cât și în vorbire

La cumpăna dintre ani, dar mai cu seamă în primele zile din ianuarie, diverse mijloace de presă au anunțat apariția celei de-a treia ediții a Dicționarului ortoepic, ortografie și morfologic al limbii române (DOOM). Iată că după șaisprezece ani de la ediția a doua, din 2005, Institutul de Lingvistică „Al. Rosetti – Iorgu Iordan” din București, al Academiei Române, consideră că este necesară o nouă ediție, deși, ni se spune, „normele de bază nu au fost modificate, dar s-au făcut peste 3.000 de recomandări punctuale noi”. Aceste „schimbări au ținut seama”, cităm din prezentarea de pe pagina internet a editurii, „de dinamica limbii și a societății, de sugestiile și observațiile privind DOOM², de raporturile dintre normă și uz etc.”

Așadar, deși normele nu au fost modificate, vorbim totuși de o nouă ediție având în vedere numărul mare de recomandări punctuale, dar și de cuvinte noi introduse în acest dicționar. Editura precizează: „DOOM ediția a 3-a este o ediție nouă, integral verificată și substanțial îmbogățită, a DOOM² (2005), totalizând cca 64.500 de cuvinte, dintre care cca 3.600 sunt nou introduse.”

Înainte de a încerca să interpretăm aceste numere, ne vom referi la intervenția doamnei Ioana Vintilă-Rădulescu, autoarea principală și coordonatoarea acestui dicționar. Cu prilejul lansării DOOM³, la o școală bucureșteană, în condiții nefirești pentru asemenea lucrare, doamna Ioana Vintilă-Rădulescu a făcut mai multe precizări importante de care va trebui să ținem seama în prezentarea critică a acestei lucrări.

Prima precizare se referă la forul tutelar și la normă.

DOOM³ este, subliniem, o lucrare avizată de către Secția de filologie și lingvistică a Academiei Române, ceea ce înseamnă că reprezintă „norma academică actuală” pentru limba noastră. În art. 8, alin. (1), b) din Legea privind organizarea și funcționarea Academiei Române se arată că Academia, prin atribuțiile sale, „se îngrijește de cultivarea limbii române și stabilește regulile ortografice obligatorii”.

Astfel, regulile sau normele, cum se mai spune, sunt elaborate de Institutul de Lingvistică din București, sunt avizate apoi de către Secția de filologie și lingvistică a Academiei Române și publicate, în mod surprinzător, de către o editură privată, editura Academiei pierzând astfel un câștig important. Relațiile diverselor institute ale Academiei cu edituri sau fundații private sunt greu de înțeles, iar noi nu avem cum să facem aici lumină asupra lor.

Am afirmat că normele academice sunt obligatorii. Este firesc să ne întrebam: cine are obligația de a respecta aceste norme, întrucât ele nu pot fi impuse tuturor vorbitorilor de limbă română, cum doar naivii ar putea crede. Iată și un răspuns aproximativ:

Normele sunt obligatorii pentru acele entități care au un caracter legal: autorități, instituții publice și notari.
De asemenea, sunt obligați să respecte normele, furnizorii de servicii media audiovizuale. Institutul de Lingvistică al Academiei a monitorizat în diverse perioade presa, îndeosebi televiziunile. Acesta este și spațiul public prin care pătrund multe neologisme din engleză, la concurență azi cu lumea Web.
Un loc aparte, un destinatar special, de o importanță primordială, este școala, unitățile de învățământ, care ar trebui să-i ajute pe copii și tineri să stăpânească cât mai bine limba română îngrijită atât în scris, cât și în vorbire.

DOOM³ are două autoare: Cristina Aranghelovici și Ioana Vintilă-Rădulescu (totodată și coordonatoare), cu mențiunea că asupra actualei ediții și-au mai spus părerea mai mulți referenți din cadrul Institutului mai sus pomenit. Cu fiecare nouă ediție, DOOM își mărește corpusul de unități lexicale. La prima ediție, din 1982, erau mai puțin de 60.000 de cuvinte. La ediția a doua, corpusul număra cam 62.000, iar acum numărul lansat în presă este de 64.500. Desigur, aceste numere sunt aproximative!

Mai exact spunem că sunt 3.600 de cuvinte în plus față de corpusul ediției precedente.

Este vorba de câteva sute de englezisme, peste 800, dar și de cuvinte nu tocmai recente, înregistrate de unele dicționare, și care au fost admise în dicționar. În prezentarea pe care doamna Ioana Vintilă-Rădulescu a făcut-o acestei ediții, referitor la englezismele admise, se precizează: „Așa cum s-a subliniat în repetate rânduri, admiterea lor în Dicționar nu înseamnă automat și intrarea lor în limba română!

Chiar dacă Dicționarul este al limbii române! Este vorba de cuvinte care apar în contexte per ansamblu românești; cele care sunt percepute încă, totuși, ca „străinisme”, prin grafia ca în limba de origine și prin pronunțarea lor apropiată, nu identică, față de aceasta. Ele au fost incluse în DOOM³ în virtutea frecvenței lor în limba actuală scrisă sau/și vorbită din mediul urban, din anumite domenii și din anumite grupuri profesionale, de vârstă etc. Faptul că le-am inclus nu înseamnă că le și recomandăm, mai ales când au corespondente românești.

Scopul principal a fost măcar de a le reflecta frecvența, de a indica formele considerate corecte ca grafie, pronunțare, încadrare în contexte, pentru cazurile în care se întâlnesc sau se folosesc, de a sugera posibilități eventuale de adaptare la specificul fonetic, grafic, morfosintactic al limbii române. Ele nu reprezintă numai o modă, posibil și ea mai mult sau mai puțin trecătoare, ca și altele, ci au și avantajul internaționalizării vocabularului, uneori al conciziei sau al îmbogățirii unor serii sinonimice etc. Pe de altă parte, au și dezavantajul de a se prezenta ca un corp străin și de a face exprimarea parțial ininteligibilă pentru omul obișnuit, care nu are încă bune cunoștințe de engleză.”

Odată cu apariția dicționarului, ne putem familiariza cu noutățile din această ediție. În prima categorie, pe care o vom prezenta mai în detaliu, intră articolele noi, altfel spus, cuvintele și expresiile adăugate în această nouă ediție față de precedenta. Dintre acestea, se menționează (cităm din DOOM):

abrevieri devenite cuvinte: +ARN [cit. arene] s. n., art. ARN-ul [cit. areneul];
locuțiuni – adjectivale: +ce fel de; adverbiale: +șleau (pe ~); conjuncționale: +astfel că; interjecționale: +ei bine; prepoziționale: +stânga (în/la ~); pronominale: +cine știe ce/cine; numeroasele locuțiuni substantivale și mai ales verbale nu au putut fi consemnate în Dicționar decât cu titlu de exemple (majoritatea incluse după GLRG) sau/și în măsura în care pun unele probleme: +bătaie de cap s., +bate joc (a-și ~) loc. vb.;
membri ai unor (mini)serii (astronime, denumiri ale instrumentelor muzicale și ale instrumentiștilor respectivi din orchestră – în „jargonul” profesional al acestora – și alți termeni muzicali, nume ale unor substanțe, ale zodiilor, ale zonelor geografice, termeni gramaticali): +Rac (zodie), +Racul (constelație);
nume proprii, în măsura în care au legătură cu substantive comune din DOOM³ și se scriu, se pronunță sau/și se comportă din punct de vedere gramatical diferit de acestea: +Coulomb (fizician francez) s. propriu, alături de coulomb (unitate de măsură) s. m., pl. coulombi;
omografe ale unui cuvânt-titlu existent: +marker² (genă) s. m.; +scăpăta¹ (a ~) (a apune), alături de marker¹ (creion) s. n.; scăpăta² (a ~) (a sărăci);
paronime: +hiatus (discontinuitate), alături de hiat (lingv.);
perechi de cuvinte scrise cu/fără cratimă ori/și cu literă mare/mică la inițială: +domnia-voastră (dumneavoastră) pr., alături de Domnia Voastră (înv.) loc. pr.;
substantive feminine (în special nume de ocupații), atestate, dar încă rar folosite: +dramaturgă, alături de dramaturg;
verbe cu valoare reflexivă sau/și impersonală, care implică și diferențiere semantică: +înnopta² (a se ~) „a se face noapteˮ, +revărsa² (a se ~) „a se răspândiˮ, alături de înnopta¹ (a ~) „a petrece noapteaˮ, revărsa¹ (a ~) (pop.) „a împrăștiaˮ.
Vorbitorii limbii române manifestă o disponibilitate foarte mare în crearea și utilizarea de noi cuvinte, formate de la baze existente sau (re)împrumutate (ori calchiate) din limbi de circulație internațională. Cuvintele aflate în uzul actual, oral și scris, incluse în DOOM³ în plus față de DOOM² sunt în majoritate neologisme, inclusiv elemente din anumite terminologii (informatică, medicală etc.), care au dobândit în ultima vreme o circulație tot mai largă, chiar de ultimă oră, precum: +abord, +comorbiditate, +digitaliza (a ~), +informatiza (a ~). DOOM nu poate însă, evident, ilustra toată bogăția extraordinară a vocabularului limbii române de azi, care sporește continuu, astfel încât dicționarele nu pot ține pasul cu această dezvoltare.
Nu s-au introdus toate cuvintele rezultate automat din alte clase lexico-gramaticale (precum adverbe provenite din adjective, substantive din verbe la supin) sau prin derivare cu mijloace productive, ele putând fi oricând recreate.
În ceea ce privește cuvintele străine de diverse origini folosite actualmente în enunțuri românești, s-au adăugat mai ales elemente din engleză, care sunt utilizate tot mai frecvent, inclusiv în vorbirea curentă, chiar dacă au corespondente în limba română: +fake news, +take away. Dincolo de modă și de imitația facilă, multe dintre acestea denumesc realități noi, îmbogățesc limba cu sinonime și au adesea și avantajul conciziei și al univocității; pe de altă parte, ele prezintă anumite probleme de grafie, de pronunțare sau/și de comportament gramatical. Pentru a contracara excesul de englezisme/americanisme ar trebui să se elaboreze liste de termeni românești recomandați în locul acestor împrumuturi – întreprindere care nu se află însă printre atribuțiile acestui tip de dicționar. DOOM³ nefiind un dicționar explicativ, ele nu au putut fi însoțite de indicarea sensurilor, care trebuie căutate în alte surse.
Accidental, s-au adăugat în DOOM³ și unele elemente care depășesc sfera limbii standard actuale, care sunt mai mult sau mai puțin frecvente sau cu privire la care s-au primit întrebări din public: +făloșenie (pop.), +găta (a ~) (reg.). Printre acestea se numără și o serie de cuvinte și expresii frecvente în vorbirea familiară, tot mai des întâlnite în spațiul public, ca +dus și întors (cu ~), +

(va continua)

Autor: Dan Caragea

Dan Caragea este critic de artă, critic de teatru, critic literar, publicist, eseist și traducător român. Este lusitanist, specialist în psihologie și lingvistică computațională. Debutul său în critică a avut loc încă din clasa a X-a, în revista liceului „Frații Buzești” din Craiova, publicând de atunci o serie de articole și studii de specialitate în reviste din țară și din străinătate. Treptat, eseurile și studiile sale și-au lărgit tematica, îndreptându-se spre lumea artei, literaturii, psihologiei și analizei automate a discursului. A publicat, începând cu anul 2011, în calitate de senior editor, cronici de limbă în publicația Occidentul Românesc din Spania. Din august 2019, redactor -șef .