România se află la un punct critic. Suspendarea a 1,1 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este cel mai recent episod care demonstrează că testul marilor reforme nu este doar dificil, ci aproape imposibil de trecut pentru actuala clasă politică. Din păcate, țara noastră pierde accesul la fonduri europene gratuite din cauza unui sistem birocratic încărcat de sinecuri și interese politice, care blochează progresul. Cine este de vină? Răspunsul e simplu: toți.
Cererea de plată numărul 3 din PNRR a devenit simbolul ineficienței guvernamentale. Deși România a realizat anumite reforme, cum ar fi ajustarea sistemului de pensii, problemele mari au rămas: pensiile speciale au fost păstrate, iar companiile de stat au rămas sub control politic. Bruxelles-ul a închis ochii la unele derapaje, dar problema companiilor de stat nu a fost tolerată. Astfel, sancțiunea a venit dur și rapid: suspendarea a jumătate din cererea de plată. Dimensiunea acestei sancțiuni arată clar că România e incapabilă să facă reforme structurale esențiale fără a sacrifica interesele politice.
AMEPIP, agenția care trebuia să coordoneze companiile de stat, este un exemplu clasic de eșec politic. Numiri controversate, incompatibilități și conflicte de interese sunt doar câteva dintre problemele care au blocat funcționarea acestei instituții. Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, cei doi lideri care domină guvernarea, și-au împărțit vina în mod egal. AMEPIP este controlată de Secretariatul General al Guvernului, o structură în care influențele PSD și PNL se amestecă, iar rezultatul e un haos birocratic. Lipsa de acțiune a fost notabilă – șefii numiți politic nu doar că nu au fost înlăturați, ci chiar protejați de ambele părți ale coaliției.
Reformele companiilor de stat din sectorul energetic au urmat același tipar. Numiri politice și interese de partid au dus la selecții defectuoase de directori, în special la giganți precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz. Deși procesul de selecție a început în timpul mandatului lui Nicolae Ciucă, actualul ministru al Energiei, liberalul Sebastian Burduja, nu a reușit să curețe situația. Nici el, nici predecesorul său Virgil Popescu, nu au avut curajul sau dorința de a impune o reformă adevărată, de teamă să nu fie trași la răspundere pentru eventuale procese.
O problemă la fel de gravă a fost reforma microîntreprinderilor, care ar afecta mii de afaceri mici din România. Guvernul evită luarea unei decizii clare, temându-se de posibile efecte economice și politice. Însă această tergiversare creează doar incertitudine și amplifică problemele economice. Atât ministrul liberal Marcel Boloș, cât și premierul PSD Marcel Ciolacu au ezitat, arătând că, deși își împart puterea, nu sunt capabili să-și asume reformele necesare.
Suspendarea banilor din PNRR este doar un avertisment. În an electoral presiunea pe reforme esențiale precum cea fiscală și legea salarizării va crește. Dacă politicienii români vor continua să prioritizeze jocurile politice în defavoarea intereselor naționale, România riscă să piardă o oportunitate unică de a se dezvolta prin fonduri europene.
În cele din urmă, vina nu este doar a unei persoane sau a unui partid. Este rezultatul unei clase politice care refuză să schimbe status quo-ul. România pică testul marilor reforme pentru că interesele de partid prevalează în fața interesului național.
A consemnat: Mircea Fluieraș – Occidentul Românesc
Sursă informații și foto: Ecomedia
Articol publicat în ediția lunară a Occidentului Românesc, numărul 162/ Octombrie 2024.