În ultimele două decenii, Regatul Unit a reprezentat pentru sute de mii de români un teritoriu al speranței economice. După aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, migrația spre Marea Britanie a crescut constant, accelerând semnificativ după eliminarea restricțiilor pe piața muncii, la 1 ianuarie 2014. Curățenia, construcțiile, transportul, ospitalitatea sau agricultura au devenit pentru mulți porți de acces către un trai perceput drept mai sigur și mai prosper.
Astăzi însă, direcția s-a schimbat vizibil. Fenomenul nu mai este o simplă fluctuație statistică, ci o tendință clar conturată: românii părăsesc Regatul Unit într-un ritm mai accelerat decât orice altă comunitate din Uniunea Europeană.
Potrivit datelor furnizate de Oficiul Național de Statistică al Regatului Unit (Office for National Statistics – ONS), în anul încheiat în iunie 2025 aproximativ 37.000 de cetățeni români au părăsit Marea Britanie, în timp ce doar 14.000 au sosit. Acesta este cel mai mare sold negativ de migrație înregistrat pentru o naționalitate din UE, depășind inclusiv comunitatea poloneză, unde aproximativ 25.000 de persoane au ales să se întoarcă în țara de origine.
Dacă în 2021 numărul românilor care au părăsit Regatul Unit depășea 40.000, în anii următori acesta s-a menținut constant la peste 33.000–36.000 anual. Tendința nu este una conjuncturală, ci reflectă o schimbare structurală de percepție asupra vieții în Marea Britanie.
Motivele invocate de românii care aleg să plece sunt recurente și convergente: creșterea costului vieții, siguranța publică, dificultățile din sistemul de sănătate (NHS), discriminarea resimțită după Brexit și deteriorarea calității vieții urbane.
Argumentul economic joacă un rol decisiv în această reorientare. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că salariul mediu net lunar în România a ajuns, în ianuarie 2025, la 5.328 de lei, de peste șapte ori mai mare decât în anul 2005. Chiar și ajustată cu inflația, prețurile fiind de aproximativ 2,85 ori mai mari decât în 2005, creșterea nivelului de trai este evidentă.
În același timp, costurile locative rămân relativ scăzute: un apartament cu două camere în București se închiriază, în medie, cu 300–500 de euro, în timp ce în Regatul Unit chiriile au cunoscut creșteri dramatice în ultimii ani.
La acestea se adaugă rata scăzută a șomajului și oportunitățile reale de reintegrare profesională în domenii precum IT, construcții, servicii, agricultură sau antreprenoriat local.
Pentru mulți români, Brexitul a reprezentat mai mult decât o schimbare administrativă. A fost o ruptură simbolică. Numeroase mărturii indică o creștere a ostilității, a stereotipurilor și a discriminării, în special în mediile urbane și în sectoarele slab remunerate.
Pentru alții, ruptura a fost medicală: lipsa de încredere în NHS, listele de așteptare și erorile de diagnostic au determinat revenirea în țară, chiar cu prețul unor venituri mai mici, dar cu un control mai mare asupra propriei vieți.
Platforma internațională Numbeo, care analizează percepția cetățenilor asupra criminalității, plasează România înaintea Regatului Unit în ceea ce privește siguranța resimțită, în pofida problemelor persistente legate de corupție. Pentru multe femei, ideea de a circula seara pe străzile Bucureștiului este percepută ca fiind mai puțin amenințătoare decât experiențele trăite în Londra, Birmingham sau Manchester. Această percepție, chiar dacă nu este uniformă sau absolută, cântărește semnificativ în decizia migrațională.
România a pierdut, după 1989, aproximativ un sfert din populație prin emigrație. În ultimii ani însă, statul român încearcă să încurajeze revenirea diasporei, inclusiv prin programe de sprijin pentru antreprenorii repatriați, precum Start-Up Nation.
Ceea ce se conturează astăzi nu este un exod impulsiv, ci o migrație de revenire matură, fundamentată pe comparație, experiență și o recalibrare a valorilor: timp, siguranță, comunitate și autonomie.
„Marea retragere” a românilor din Regatul Unit nu reprezintă o condamnare a Occidentului și nici o idealizare naivă a României. Este rezultatul unei balanțe recalculate. După ani de muncă intensă, sacrificii și adaptare, tot mai mulți români ajung la concluzia că prosperitatea nu mai înseamnă doar venituri mai mari, ci control asupra propriei vieți, demnitate și un viitor predictibil pentru copii. Pentru o parte tot mai consistentă a diasporei, acest viitor începe, din nou, acasă.
Articol realizat pe baza unui amplu material publicat de Daily Mail, coroborat cu date oficiale ale Office for National Statistics (ONS – Regatul Unit), Institutului Național de Statistică (România) și platformei internaționale Numbeo.
Analiză de: Mircea Fluieraș, redactor la Occidentul Românesc
Mircea Fluieraș abordează domenii esențiale precum administrația publică, politicile fiscale și dinamica reformelor instituționale din România. Cu o abordare fermă și bine documentată, el oferă cititorilor Occidentului Românesc analize echilibrate și informații verificate, contribuind la o mai bună înțelegere a proceselor care influențează direct societatea românească. Articolele sale urmăresc cu rigurozitate evoluțiile din sectorul guvernamental, punând accent pe transparență, responsabilitate și profesionalism.