Trei miniștri din fostul Guvern condus de Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu (Transporturi), Simona Bucura-Oprescu (Muncă) și Ligia Deca (Educație) au semnat, în decembrie 2024, documente oficiale prin care solicitau sume considerabile din Fondul de rezervă bugetară, asumându-și „cu toate consecințele legale de rigoare” caracterul „urgent și neprevăzut” al cheltuielilor. Dezvăluirea aparține Europei Libere, care publică în exclusivitate cele trei note justificative, confirmând că aceste solicitări au fost formulate în pofida cunoașterii deficitului bugetar alarmant cu care se confrunta România,
În total, în anul 2024, guvernul a alocat peste 50 de miliarde de lei din Fondul de rezervă, în lipsa unei rectificări bugetare, decizie justificată oficial de fostul premier Marcel Ciolacu ca fiind singura alternativă „legală” de finanțare. Spre comparație, guvernele anterioare utilizau anual sub 8 miliarde de lei din acest fond.
Printre motivele invocate în documente se numără acoperirea costurilor alegerilor parlamentare și prezidențiale, deși acestea erau cunoscute și planificate încă din 2019, respectiv 2020, precum și plata pensiilor minime pentru luna decembrie, care reprezintă o obligație recurentă a statului.
-
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor la acel moment, a solicitat, pe 17 decembrie 2024, suma de 167 de milioane de lei pentru subvenționarea transportului public feroviar (CFR), inclusiv pentru acoperirea pierderilor înregistrate de companie în lunile noiembrie și decembrie.
-
Simona Bucura-Oprescu, ministra Muncii, a cerut, pe 11 decembrie, 30 de milioane de lei pentru completarea pensiilor minime până la valoarea de 1.281 de lei. Ea a declarat pentru Europa Liberă că nerespectarea plății ar fi atras „răspundere penală și despăgubiri”.
-
Ligia Deca, ministra Educației, a semnat o notă prin care solicita 30 de milioane de lei pentru finanțarea unor proiecte universitare derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fără ca documentul să aibă număr de înregistrare, dar cu ștampilă oficială și semnătură.
Toate cele trei documente includ formulări standardizate prin care ministerele își asumau, în scris, legalitatea și urgența cheltuielilor, deși nota transmisă de Ministerul Transporturilor menționează explicit dificultățile bugetare ale Executivului.
Baza legală care a permis aceste alocări masive a fost OUG 73/2023, emisă de Guvernul Ciolacu în septembrie 2023, fără consultare publică și cu o formulare vagă, ce a permis distribuirea fondurilor în mod discreționar. Ordonanța a fost inițiată de Ministerul Finanțelor, condus la acea vreme de Marcel Boloș.
Săptămâna trecută, aceeași publicație a arătat că președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Nicolae Ciucă, au fost avertizați oficial, încă din august 2024, că România riscă intrarea în incapacitate de plată din cauza derapajului bugetar.
Potrivit surselor citate de Europa Liberă, nu doar cei trei miniștri menționați au întocmit astfel de documente, ci toți miniștrii care au solicitat bani din Fondul de rezervă și-au asumat, prin semnătură, responsabilitatea pentru cheltuieli. Sorin Grindeanu, actual președinte al Camerei Deputaților și lider al PSD, nu a oferit un răspuns solicitării adresate de jurnaliști privind originea formulărilor asumate în notele justificative și responsabilitatea decizională în cadrul Guvernului.
A consemnat: Mircea Fluieraș, redactor de știri, Occidentul Românesc
Sursa principală: Europa Liberă România