Ruhrgebiet aplică măsuri dure: peste 1.100 de români și bulgari au rămas fără beneficii sociale
Datele publicate de WDR arată diferențe majore între orașele din Ruhr în aplicarea legislației UE privind statutul de lucrător, cu sute de cazuri de retragere a ajutoarelor sociale și obligații de părăsire a teritoriului pentru cetățeni români și bulgari.
Mai multe orașe din regiunea Ruhr (Duisburg, Gelsenkirchen, Dortmund și Hagen) au aplicat unele dintre cele mai dure măsuri de până acum împotriva a ceea ce autoritățile locale numesc „Armutszuwanderung”, adică migrație a sărăciei, și presupusul acces fraudulos la prestații sociale. Potrivit unui raport prezentat de postul public WDR, în total 1.181 de cetățeni români și bulgari au pierdut accesul la beneficiile sociale, iar în unele cazuri s-a impus și obligația de părăsire a teritoriului.
Cele mai multe retrageri au fost înregistrate în Duisburg, 556 cazuri, și Gelsenkirchen, 506 cazuri. Dortmund a raportat 116, iar Hagen doar 3. Diferențele nu reflectă doar numărul total al cetățenilor din aceste comunități, ci și marja de interpretare pe care fiecare municipalitate o aplică legislației UE privind libertatea de circulație a lucrătorilor.
Conform legislației europene, cetățenii UE au drept la beneficii sociale dacă desfășoară o activitate economică reală, chiar și în cadrul unei mini-angajări. Totuși, unele orașe aplică criterii mai stricte.
La Gelsenkirchen, Oficiul pentru Străini aplică o regulă clară: dacă o persoană câștigă sub o treime din veniturile necesare traiului, aceasta își pierde statutul de lucrător. Un reprezentant al instituției, citat anonim de WDR, afirmă: „Nu se îndeplinesc condițiile pentru a fundamenta calitatea de lucrător. În astfel de cazuri, familia trebuie să părăsească teritoriul.” Practica ar fi fost confirmată de instanțe în mod repetat.
Primarul orașului Hagen, Dennis Rehbein (CDU) intenționează să aplice mai strict legislația existentă. Acesta consideră însă că UE trebuie să introducă criterii mai exigente. În prezent, o persoană care lucrează cel puțin 5,5 ore pe săptămână este considerată „lucrător” și are drept la beneficii sociale. „Norma este prea permisivă”, afirmă Rehbein. „Vorbim de câteva sute de euro pe lună, sumă suficientă pentru a fi încadrat ca angajat.”
La nivel local, aproximativ 7.000 de cetățeni români și bulgari locuiesc în Hagen, dintre care 55% sunt înregistrați la Jobcenter. Costurile totale pentru municipalitate se ridică la circa 10 milioane de euro anual.
Rehbein subliniază că orașul are nevoie de forță de muncă, nu de migrație orientată spre sistemele sociale: „Fenomenul există și generează respingere în rândul comunității.”
Imaginea care însoțește articolul prezintă o coadă obișnuită la un centru de servicii sociale din Germania și are rol strict ilustrativ. Persoanele din fotografie nu au legătură cu situațiile descrise.
Sursa: https://www.bild.de/
Articol de: Mircea Fluieraș, redactor la Occidentul Românesc
Mircea Fluieraș abordează domenii esențiale precum administrația publică, politicile fiscale și dinamica reformelor instituționale din România. Cu o abordare fermă și bine documentată, el oferă cititorilor Occidentului Românesc analize echilibrate și informații verificate, contribuind la o mai bună înțelegere a proceselor care influențează direct societatea românească. Articolele sale urmăresc cu rigurozitate evoluțiile din sectorul guvernamental, punând accent pe transparență, responsabilitate și profesionalism.