Participarea Președintelui României la Summitului extraordinar al NATO de la Bruxelles

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat joi, 24 martie 2022, la reuniunea extraordinară a șefilor de stat și de guvern din țările membre NATO, care s-a desfășurat la Cartierul General al NATO din Bruxelles, precizează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

Reuniunea a fost convocată în contextul agresiunii militare ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei și al consecințelor negative ale acesteia asupra securității regionale, europene și euroatlantice. Reuniunea s-a desfășurat cu participarea Președintelui Statelor Unite, Joseph R. Biden, fiind al doilea Summit extraordinar al NATO din acest an, după cel desfășurat la data de 25 februarie 2022.

În cadrul reuniunii, liderii Aliați au analizat impactul amplu al actualei crize asupra situației de securitate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv la Marea Neagră, precum și asupra întregului spațiu european și euroatlantic. Discuțiile au reconfirmat unitatea și soliditatea NATO și a relației transatlantice și angajamentul ferm al Aliaților de a acționa fără ezitare pentru apărarea colectivă, precum și atașamentul față de Articolul 5 al Tratatului de la Washington în ceea ce privește apărarea colectivă.

Totodată, reuniunea la nivel înalt a setat prioritățile în pregătirea Summitului NATO de la Madrid, din iunie 2022, când se vor lua decizii strategice privind adaptarea Alianței pe termen lung, inclusiv cu luarea în considerare a noului context de securitate, și se va adopta noul Concept Strategic al NATO.

Președintele României a salutat adoptarea, cu acest prilej, a Declarației Comune a Șefilor de Stat și de Guvern aliați, care reflectă pe deplin obiectivele și interesele strategice ale României (https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_193719.htm).

În cadrul reuniunii, Președintele Klaus Iohannis a subliniat faptul că întărirea prezenței Aliate în România, la Marea Neagră și pe întreg Flancul Estic, reprezintă un obiectiv strategic al țării noastre, ca răspuns la implicațiile agresiunii ruse asupra securității europene și euroatlantice, iar această prezență consolidată trebuie să fie unitară, echilibrată și coerentă, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

În acest sens, Președintele României a salutat decizia de creare a Grupului de Luptă NATO în România, alături de alte trei astfel de structuri, decizie susținută prin demersuri active de către Președintele Klaus Iohannis și de diplomația română în ultimele luni, care au solicitat accelerarea procesului de creare a acestui Grup de Luptă, și menționată de altfel în Declarația reuniunii.

Președintele României a evidențiat, totodată, necesitatea revizuirii structurale și pe termen lung a posturii NATO pe Flancul Estic, având în vedere circumstanțele substanțial diferite față de momentul în care a fost proiectată actuala abordare privind Flancul Estic. Președintele Klaus Iohannis a apreciat, în acest sens, propunerile concrete avansate de Secretarul General al NATO și de către SACEUR cu privire la consolidarea Flancului Estic, pe termen scurt, mediu și lung.

Astfel, inclusiv în urma demersurilor României și ale Președintelui Klaus Iohannis, Declarația reuniunii menționează explicit decizia accelerării adaptării NATO la noua realitate strategică, mai periculoasă, inclusiv prin intermediul noului Concept Strategic care va fi adoptat la Summitul din luna iunie de la Madrid.

De asemenea, în Declarație este inclus obiectivul României de întărire pe termen lung a posturii de descurajare și apărare și de dezvoltare a unei serii întregi de capabilități și forțe pregătite, necesare pentru menținerea unei descurajări și apărări credibile. În acest scop, liderii aliați au decis să solicite autorităților militare ale NATO elaborarea unor propuneri concrete privind adaptarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare și apărare, în perspectiva adoptării lor la Summitul de la Madrid.

În egală măsură, Președintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că România va continua, la rândul său, să își îndeplinească în totalitate angajamentele care îi revin ca furnizor de securitate în regiune. În acest context, Președintele României a prezentat decizia țării noastre de a spori cheltuielile de apărare de la 2% la 2,5% din PIB începând cu anul  2023 și de a continua investițiile în capabilitățile naționale.

Această creștere reflectă conduita responsabilă a României de a acționa ca un Aliat angajat în apărarea valorilor și principiilor euroatlantice, de a susține o relație transatlantică puternică, permițând, totodată, dezvoltarea pe mai departe a forțelor armate române și crearea condițiilor pentru implementarea deciziilor NATO legate de apărarea întregului Flanc Estic, inclusiv prin creșterea prezenței Aliate în țara noastră și la Marea Neagră.

Președintele Klaus Iohannis s-a referit și la reziliența strategică a întreg spațiului euroatlantic, în special din perspectiva întăririi relației transatlantice, și a salutat, inclusiv din acest punct de vedere, prezența Președintelui Joe Biden la actualul Summit extraordinar.

Liderii Aliați au discutat și despre continuarea sprijinului concret acordat Ucrainei și identificarea de noi modalități de susținere a acestui stat. Președintele României a atras atenția asupra necesității sprijinirii și a celorlalte state partenere care au de înfruntat efectele crizei de securitate generate de Rusia și asupra întăririi rezilienței acestora, în special Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina.

În context, Președintele Klaus Iohannis a evocat rolul și contribuțiile concrete ale țării noastre și ale cetățenilor români față de Ucraina și cetățenii săi, menționând efortul umanitar important al României, inclusiv în ceea ce privește hub-ul de la Suceava, operaționalizat la 9 martie 2022, în scopul colectării și distribuirii de ajutor umanitar atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova.

Totodată, liderii aliați au decis, în cadrul reuniunii la nivel înalt, să prelungească mandatul Secretarului General Jens Stoltenberg cu un an, până în septembrie 2023. Președintele Klaus Iohannis a exprimat deplina susținere a României pentru această decizie, arătând aprecierea țării noastre pentru modul în care Secretarul General a acționat la conducerea Alianței, inclusiv în contextul crizei generate de agresiunea rusă asupra Ucrainei.

Foto: Administrația Prezidențială