Titus Corlățean – Mesaj de Ziua Europei

Titus-Corlatean

„Astăzi sărbătorim un eveniment cu o puternică semnificaţie simbolică pentru continent şi cetăţenii europeni. Îl sărbătorim în timpul unei perioade dificile pentru Uniune şi cetăţenii acesteia. Traversăm o perioadă în care încrederea în destinul nostru comun nu mai este la fel de puternică la nivel european pe cât obişnuia să fie în perioade mai stabile economic.

Cu toate acestea, nu credem că părinţii fondatori ai Uniunii au crezut vreodată că drumul pe care l-au deschis va fi unul lipsit de obstacole. Când îi cităm, tindem adesea să le creionăm o imagine simplificată, cea a unor idealişti sau a unor utopici. Cu toate acestea, ei reprezintă acea combinaţie unică între pragmatism şi idealism care îi caracterizează pe marii vizionari politici.

Să nu uităm că filosofia lor politică s-a născut între ruinele celui mai distructiv conflict pe care l-a cunoscut vreodată umanitatea. Viziunea „părinţilor fondatori” nu a fost o utopie a păcii şi prosperităţii. A fost un proiect cu rezultate concrete, cuantificabile, care a pus accentul asupra instituţiilor şi a economiei, şi care este profund înrădăcinat în valorile democraţiei, drepturilor omului, libertăţilor fundamentale şi pluralismului.

Istoria de aproape 60 de ani a Uniunii le-a dat dreptate părinţilor fondatori. Un conflict militar între naţiunile Europei este de neconceput în momentul de faţă. În ce priveşte prosperitatea economică, suişurile şi coborâşurile sunt de neevitat, însă, în pofida actualei crize, nimeni nu poate nega în mod credibil avantajele imense ale pieţei comune şi oportunităţile pe care le oferă atât statelor membre, cât şi fiecărui cetăţean în parte.

Iar cea mai mare realizare o reprezintă deschiderea şi caracterul inclusiv care stau la baza proiectului fondatorilor Uniunii. Ceea ce a început cu şase ţări este în momentul de faţă o construcţie unică şi complexă formată din 27 de state, în curând 28, aproape jumătate de miliard de cetăţeni şi instituţii comune şi eficiente.

Acest an marchează, de asemenea, a douăzecea aniversare a semnării, de către România, a Acordului European, primul pas hotărâtor în drumul către aderarea la Uniunea Europeană. Acordul a pus bazele viitoarei cooperări dintre România şi Uniunea Europeană. In context, aş vrea să subliniez că principala motivaţie a României în drumul către Uniunea Europeană a fost conştiinţa apartenenţei la o comunitate a valorilor de care fusese separată prin hazardul istoriei pentru mai bine de jumătate de secol.

Aderarea la UE a fost, alături de aderarea la NATO, principalul nostru proiect după căderea comunismului, în 1989. Avantajele aderării sunt multiple şi nu pot fi minimizate. Drumul către aderarea la UE a presupus modernizarea instituţională, creşterea oportunităţilor economice şi un mai bun nivel de trai.

Unul din marile avantaje ale aderării la UE este posibilitatea de a lua parte în şi a influenţa procesul decizional al Uniunii şi posibilitatea de a-ţi promova propriile iniţiative în cooperare cu alte state membre. Ne-a dat, de asemenea, posibilitatea de a contribui cu propriile iniţiative şi idei în domenii precum Piaţa Unică, securitatea energetică sau politica externă.

Jucăm un rol cheie în avansarea unor iniţiative precum Strategia UE pentru Regiunea Dunării, în stimularea cooperării în regiunea Mării Negre şi în sprijinirea integrării europene a Balcanilor de Vest şi a ţărilor din Vecinătatea Estică. Fideli principiilor noastre de solidaritate şi cooperare, subliniem şi vom continua să subliniem importanţa metodei comunitare ca singurul mod eficient de gestionare a problemelor care în mod inevitabil vor apărea în interiorul Uniunii şi al statelor membre.

Credem într-o Europă mai profund integrată, atât economic, cât şi politic. Credem, de asemenea, că integrarea politică şi cea economică sunt strâns legate între ele. În consecinţă, pledăm în relaţiile cu partenerii noştri pentru acţiunea comună, cu respectarea deplină a regulilor europene, pentru evitarea fragmentării şi a riscului unei Europe cu două viteze, care sunt un obstacol nu numai pentru revenirea economică, ci şi pentru construcţia europeană ca atare. Beneficiile presupun întotdeauna noi responsabilităţi şi noi provocări care trebuie asumate. Inter-dependenţa economică a Europei a dus la un efect de domino în zona Euro, care nu a ocolit aproape niciun stat.

În vremuri precum acestea, viziunea părinţilor fondatori este mai necesară decât oricând. Exemplul lor de gândire strategică şi capacitatea lor de a avea o largă viziune asupra dezvoltării Europei, în ansamblu, sunt la fel de relevante astăzi ca şi la momentul lansării proiectului european. Dezbaterea actuală privind viitorul Europei trebuie fundamentată pe aceleaşi principii de solidaritate, urmând  exemplul iniţiatorilor proiectului european.

În acest context, trebuie să ne pronunţăm ferm împotriva tendinţelor populiste sau xenofobe, care, prin natura lor, constituie negarea însăşi a proiectului european şi a valorilor sale fondatoare. Acestea se manifestă adesea într-o formă mai puţin directă. Ne gândim, de exemplu, la tendinţe de reconsiderare a celor patru libertăţi fundamentale ale Uniunii, în special a libertăţii de mişcare a cetăţenilor europeni. Aceasta constituie un element inerent pieţei interne şi una dintre principalele reuşite ale proiectului european, pe care trebuie să-l prezervăm cu toţii, conform Tratatelor. În acest an sărbătorim, de asemenea, Anul European al Cetăţenilor, care are o puternică valoare simbolică pentru prezenta dezbatere. Este o bună ocazie să le dăm cuvântul cetăţenilor europeni, să ascultăm ce au de spus şi să le folosim ideile pentru un viitor mai bun.”