01 noiembrie 2024, ora: 12:53
Conform Agenției spaniole de meteorologie (AEMET), în unele localități au căzut cantități de ploaie echivalente cu precipitațiile dintr-un an întreg, inclusiv 491 de litri de apă pe metru pătrat în Chiva, lângă Valencia. Aceste ploi torențiale au fost cauzate de un fenomen atmosferic cunoscut sub denumirea de „gota fria”, care a dus la creșterea rapidă a nivelului apelor și formarea torenților de noroi.
Jorge Olcina, profesor de climatologie la Universitatea din Alicante, a descris această situație ca un cocktail „dramatic”, accentuat de efectele încălzirii globale. Fenomenele meteo extreme, similare cu cele ale unui uragan, au fost amplificate de solurile aride, rezultat al secetelor intense din ultimii doi ani. Această condiție a îngreunat capacitatea terenurilor de a absorbi precipitațiile, conducând la inundații catastrofale.
Precipitațiile au afectat regiuni dens populate, mai ales zona metropolitană a orașului Valencia, care numără 1,87 milioane de locuitori, al treilea oraș ca mărime din Spania. Un alt factor agravant a fost ora de vârf, când mulți locuitori erau în trafic. Numeroase victime au fost surprinse în mașini, încercând să se adăpostească pe stâlpi sau în copaci, iar unii nu au reușit să supraviețuiască creșterii bruște a apelor.
În ciuda alertei de cod roșu emisă de AEMET, marți dimineața, 29 octombrie a.c., care avertiza asupra unui pericol extrem, Protecția Civilă a trimis avertizările către populație abia după ora 20:00, cu recomandarea de a nu părăsi locuințele. Deși avertizarea de cod roșu fusese emisă, mulți locuitori nu și-au luat măsuri de precauție, fie din lipsa înțelegerii riscului, fie datorită frecvenței crescute a avertismentelor, ceea ce a dus la o atitudine relaxată față de pericol.
Conform expertului în meteorologie și doctor în fizică, Juan Jesús González Alemán, DANA (Depresión Aislada en Niveles Altos) manifestată recent pe coasta mediteraneeană a Spaniei a fost caracterizată de un comportament ieșit din comun, lăsând în urmă devastări masive, peste 200 de victime și pagube materiale considerabile. Fenomenul, așa cum afirmă cercetătorul AEMET, se distinge nu doar prin intensitate, ci și printr-o persistență neobișnuită, generând suspiciuni privind influențele schimbărilor climatice antropice.
Într-o explicație detaliată, González Alemán sugerează că această anomalie meteo ar putea fi legată de schimbările climatice provocate de activitățile umane, care afectează circulația atmosferică și agravează intensitatea unor fenomene naturale. Expunerea fenomenului în acest context subliniază importanța unui studiu aprofundat pentru a înțelege mai bine aceste modele climatice și pentru a anticipa potențiale riscuri, mai ales în regiunile vulnerabile, precum cea mediteraneeană. Aceasta atrage atenția asupra necesității de a adapta și îmbunătăți mecanismele de alertare și intervenție pentru a proteja comunitățile expuse la astfel de fenomene meteorologice extreme.
„Mentalitatea colectivă nu este încă adaptată la noile fenomene extreme”, a mai precizat Jorge Olcina, profesor de climatologie la Universitatea din Alicante, insistând pe necesitatea educației în școli și comunități cu privire la gestionarea riscurilor. Potrivit specialiștilor, educația populației și îmbunătățirea alertelor preventive ar putea reduce riscurile viitoare.
Aceste inundații mortale subliniază importanța unei reacții rapide și eficiente în fața amenințărilor climatice. Educația și conștientizarea riscurilor asociate cu schimbările climatice sunt esențiale pentru a preveni tragedii similare în viitor. Autoritățile sunt chemate să reevalueze strategiile de gestionare a crizelor și să asigure pregătirea adecvată a comunităților pentru a face față acestor provocări tot mai frecvente.
A consemnat: Mircea Fluieraș – Occidentul Românesc
Sursă informații și foto: EL PAÍS, AEMET
