Festivalul Internațional al Aforismului la Tecuci

Aflat la cea de-a doua ediție, Festivalul Internațional al Aforismului deschis românilor de pretutindeni s-a dovedit a fi o adevărată sărbătoare a spiritualității românești. După prima ediție (5 – 7 octombrie 2017), scriitorul Tase Dănăilă a afirmat cu mândrie că „Aforismul a pus Tecuciul pe harta lumii.”

Situat în apropierea unei celebre cetăți dacice, Piroboridava, Tecuciul este atestat documentar la 1 septembrie 1435, cu 24 de ani înaintea Bucureștiului. Vechi cronici consemnează că, de pe movila mare a Tecuciului, Ștefan cel Mare a supravegheat trei zile și trei nopți retragerea turcilor peste Siret, după victoria de la Vaslui. Tecuciul este prima localitate din lume în care s-a ridicat o statuie în memoria cercetașilor căzuți în Primul Război Mondial, drept pentru care este considerat Capitala Cercetășiei.

„Pe timpul lui Costache Conachi – cel mai mare poet dinaintea lui Alecsandri – Tecuciul fusese capitala poeziei românești. De ce n-ar fi acum capitala aforismului românesc, când are un autor de maxime celebre, în persoana domnului Vasile Ghica?” întreabă retoric scriitorul român-basarabean Nicolae Dabija, președintele de onoare al celei de-a doua ediții a festivalului. Domnul Vasile Ghica, profesor și scriitor tecucean, este chiar inițiatorul și organizatorul festivalului. Energic și inteligent, acest profesor scriitor a reușit să adune toate energiile și forțele publice pentru un asemenea eveniment.

La prima ediție, au participat invitați din Italia, Canada, Liban, Republica Moldova. Oaspete de vază al festivalului, academicianul Naji Naaman, umanist și scriitor prolific din Liban, a fost președintele primei ediții a evenimentului. „Naji se zbate ca nicăieri în lume să nu-i fie îngrădit nimănui dreptul la cultură. A scris 78 de volume care sunt traduse în 44 de limbi. Într-o lume bazată pe câștig cu orice preț, el trece drept „nebunul culturii gratis”, afirmă domnul Vasile Ghica și continuă: „Bucuria noastră a fost teribilă când am aflat că acceptă să vină la manifestarea noastră.”

„Pe timpul șederii mele la Tecuci” – mărturisește Naji Naaman – „Vasile Ghica mi-a spus de mai multe ori că, fără sprijinul Fundației Pelin, nu ar fi putut să realizeze nimic.” Fundația Pelin are sediul într-o clădire splendidă, amenajată recent. Din câteva magazii imense și nefolositoare, domnul Eugen Pelin, fondatorul Fundației Pelin, a construit un Ateneu: un salon cultural la parter, scena cu pianul, balcoane, iar la etaj – locuri de cazare. La parter se află bucătăria și o mică sufragerie. În acest lăcaș de cultură au loc aproape săptămânal concerte de muzică clasică, susținute de mari interpreți români și străini.

Festivalul Aforismului nu este doar o manifestare a aforiștilor, ci o implicare a întregii comunități intelectuale a orașului – elevi, cadre didactice, scriitori, oameni de cultură, autorități locale etc. Adevărata revelație au constituit-o elevii. La întâlnirile cu scriitorii și îndrumați de profesori, au selectat aforisme, le-au comentat și au realizat desene inspirate de către acestea. Impresionat de gestul lor, academicianul Naji Naaman a promis că va tipări o carte cu creațiile elevilor, dacă vor fi suficiente pentru a alcătui un volum. „Nu a fost deloc ușor. De regulă, entuziasmul oamenilor se stinge foarte repede. Nu și al meu! I-am vizitat iar pe elevi și pe dascălii lor. Am insistat, am plecat, am revenit, până când zestrea acumulată a devenit frumușică. În privința textelor, nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece. Este vorba, totuși, de spontaneitate, de naivitate, gingășie și, uneori, de umor” își amintește coordonatorul proiectului, domnul Vasile Ghica.

Cartea copiilor tecuceni a apărut mai întâi on-line, apoi a fost tipărită la Beirut de „FCG Fondation Naji Naaman pour la culture gratuite”, în șase limbi și în 3.000 de exemplare, în condiții grafice excelente. „O apariție de vis!” a exclamat cu entuziasm profesorul Vasile Ghica. De aceea, la cea de-a doua ediție a Festivalului, primul obiectiv a fost lansarea volumului „Gânduri desenate” – cartea copiilor tecuceni. Activitatea a avut loc la Ateneu – sediul Fundației Pelin.

În dimineața zilei de 5 octombrie 2018 a avut loc dezvelirea bustului Cocuței Conachi în Parcul Central „Alexandru Ioan Cuza”. Am ajuns devreme și am pășit cu emoție pe Aleea Personalităților, descoperind, rând pe rând, numele lor: Costache Conachi, Costache Negri, Hortensia Papadat Bengescu, Ion Petrovici, Tudor Pamfile, Vasile Pârvan, Iorgu Iordan, G. Apostu, Mihail Manoilescu și alții. La eveniment participă scriitorii invitați la festival, dar și mulți localnici, mai ales copii și tineri. Dintre copii ies în evidență cei care poartă însemnele „cercetașilor.” Sunt foarte veseli, dar atenți și ordonați.

M-am apropiat de un grup de tinere liceene. Ele fac parte din „Clubul pentru Cultul Eroilor.” Conversația se încheagă repede. Au venit aici chiar de Ziua Educației, fiind dornice să afle mai multe despre românca supranumită Ioana D’Arc a României de către scriitorul Vasile Ghica, în lucrarea sa publicată la Editura Studis Iași în 2018: „Comparația dintre Cocuța și Ioana D’Arc nu mi se pare deplasată. Ambele și-au salvat țările din situații extreme. Diferența este că tânăra franțuzoaică a intrat imediat în Pantheonul recunoașterii universale, iar partea de posteritate a Cocuței se numește ingratitudine națională…” (pag. 58 – 59); „nicio placă memorială nu există, nicio stradă, nicio instituție care să-i poarte numele, nu i s-au dedicat simpozioane, sesiuni de comunicări” (pag. 61).

Abia în 2016, neobositul cercetător Vasile Ghica a găsit un sponsor care a acceptat să doneze suma necesară pentru realizarea unui bust al Cocuței Conachi, prin intermediul Fundației Pelin. Sculptorul tecucean Dan Mateescu a executat lucrarea în timp record. Primarul Tecuciului, ing. Constantin Cătălin Hurdubae, a participat la dezvelirea acestui bust. După dezvelirea monumentului au avut loc câteva intervenții. A vorbit mai întâi domnul Vasile Ghica, aducând lămuririle necesare, referitoare la patriotismul de care a dat dovadă Ecaterina (Cocuța) Conachi – Vogoride (1828 – 1870).

Împărtășind ideile unioniste, această primă doamnă a Moldovei are puterea să dea în vileag complotul antiunionist pus la cale de turci prin mijlocirea soțului ei, caimacanul Vogoride: „Îți iert risipirea ce-ai făcut-o din averea mea, dar nu-ți voi ierta trădarea față de neamul, față de țara care ar fi trebuit să devină și a dumitale” (pag. 29). Cuvinte înflăcărate de un adevărat patriotism a rostit și academicianul Nicolae Dabija. Din partea Academiei Române a transmis un mesaj scriitorul Emil Dinga, fost ministru al Integrării Europene.

După-amiază, activitatea s-a desfășurat la Ateneu, cu lansări de volume și cu gala acordării premiilor, dat fiind că festivalul a inclus și un concurs de aforisme. „Concurenții au răsărit de peste mări și oceane, adică din Canada, SUA, Italia, Franța, Israel, Republica Moldova și, evident, din România. (…). Aforismul dispune de o „înfățișare” minusculă, dar poate avea un impact uriaș asupra cititorilor; (…) poate trezi din amorțire o generație, așa cum sperăm să se întâmple acum, când conștiința națională este foarte aproape de cota minimă,” a afirmat amfitrionul festivalului.

(Va urma)

Autor: Letiția Coza,  Editor Senior Occidentul Românesc

Citește și