Camelia Rădulescu: Criza din Spania a schimbat profilul elevului

1

cervantes_7285

Numărul de cereri de înscriere la Liceul Bilingv Miguel de Cervantes din Bucureşti a crescut în ultimii ani, mai ales pentru clasele a V-a şi a IX-a, în principal din  cauza crizei economice, resimţită acut şi în Spania, care a obligat multe dintre familiile plecate la muncă să se întoarcă în ţară, este de părere Camelia Rădulescu, directoarea instituţiei, care şcolarizează anual în jur de 1.000 de elevi.

„Se simte o revigorare a interesului pentru studiul bilingv şi sigur că unul dintre motive este creşterea numărului de români care se întorc în ţară, forţaţi de împrejurările economice din Spania. Chiar şi anul acesta am înscris peste 20 de copii din familii de români care fie s-au născut în Spania, fie au fost crescuţi acolo atât pentru ciclul de învă­ţă­mânt primar, cât şi pentru cel liceal. De câţiva ani observăm această tendinţă şi sunt copii al căror nivel de limbă română este foarte scăzut“, spune Carmen Rădulescu.

La începutul acestui an, în Spania, erau înregistraţi aproape 870.000 de rezidenţi români, în scădere cu mai mult de 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică al Spaniei. Unul dintre motivele pentru care românii au ales să plece din Spania şi pentru care o bună parte dintre ei s-au şi întors în ţară este şi şomajul ridicat din rândul locuitorilor (peste 26% în prezent faţă de 7,5% în România).

Cei mai mulţi dintre copiii români crescuţi sau născuţi în Spania, odată întorşi în ţară, trebuie reintegraţi în sistemul de învăţământ, proces în urma căruia ei devin dezorientaţi şi „asaltaţi“ de numărul de ore petrecute la şcoală şi de cantitatea de informaţie primită de la profesori.

„Un elev de clasa a IX-a are, în România, în jur de 14-15 discipline, în timp ce în Spania numărul acestora se rezumă la şase-şapte, deci vorbim despre o diferenţă foarte mare a timpului petrecut la şcoală. Mai mult, acolo sistemul este mult mai relaxat, iar rigorile şi cerinţele pentru fiecare disciplină sunt aceleaşi, nu diferă de la un profesor la altul. Chiar conţinuturile informaţionale  sunt mai «aerisite», iar ale noastre continuă să cuprindă prea multe concepte”, explică directoarea liceului Miguel de Cervantes, care are în prezent 75 de cadre didactice. Ea este de părere că Ministerul Educaţiei ar trebui să creeze un program dedicat copiilor care au fost crescuţi în străinătate şi care se întorc în ţară prin intermediul căruia să îi ajute să se integreze mai bine şi să se adapteze normelor practicate în învăţământul românesc.

„În prezent avem zece cadre didactice care predau limba spaniolă. Până în 2008, când lucrurile mergeau mai bine din punct de vedere economic, profesorii lucrau şi pe grupe, numărul cadrelor fiind mai mare. În prezent, numărul acestora s-a redus şi, automat, lucrul pe grupe a fost eliminat. Aşteptăm ca economia să îşi revină şi poate astfel vom reuşi să revenim la stadiul de dinainte de criză“, a adăugat Camelia Rădulescu.