Bruxelles: Previziuni pentru anul 2013

După un 2012 marcat de dezvoltãri interesante, nici 2013 nu se anunţă unul monoton. Din punct de vedere european, criza economică continuă şi în 2013, iar impactul acesteia influenţeazã construcţia europeană. Un nou Tratat al Uniunii Europene ar creşte gradul de integrare europeanã. Cel mai probabil în 2013 se va lansa o amplã dezbatere despre viitorul instituţiilor comunitare şi eficienţa lor, mai ales că astfel de dezbateri prind bine într-un an pre-electoral.

Spre toamnă, partidele europene îşi vor desemna, dupã proceduri mai mult interne decât prin alegeri primare, candiaţii pentru poziţia de preşedinte al Comisie Europene (pronosticurile mele: Martin Schulz pentru Socialiștii Europeni, Donald Tusk pentru EPP și Guy Verhofstadt pentru Liberalii Europeni). Campania pentru “europenele” din mai 2014 va începe încã din toamna acestui an. Forțele europene vor urmari cu mare interes alegerile din luna septembrie din Germania. Este foarte interesant dacă Angela Merkel va câştiga al treilea mandat de cancelar.

La mijlocul anului, Croaţia devine noua membră din cadrul Uniunii Europene, ceea ce ar putea conduce la desemnarea unui comisar european croat de la 1 iulie 2013. Sugeram deja că ar fi o idee ca portofoliul turismului să fie acordat Croaţiei dacă se doreşte o astfel de abordare.

Turcia, în negocieri de aderare la UE încă din 2005, va reîncepe probabil ofensiva după pauza prilejuită de Preşedenţia Cipriotă a UE – Turcia nu a recunoscut Ciprul, membru al Uniunii Europene începând cu anul 2004 boicotând toate întâlnirile la nivel înalt din cadrul UE prezidate de Cipru.

Din punct de vedere românesc, noua guvernare a lansat deja dezbaterile pe tema unei noi Constituţii, dar şi pe trasarea regiunilor de dezvoltare. Care vor fi aceste schimbări vom vedea în 2013.  Doresc să salut ideea de a avea un ministru pentru marile proiecte ale ţării. În noul Guvern al României, Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional și investiții străine este acum Dan Șova. Era nevoie de multă vreme de aşa ceva. Spaniolii aveau încă înainte de aderarea la UE un minister care se ocupa de acest domeniu, iar imediat după aderare, prezentau la Bruxelles proiecte clare şi concrete. România are nevoie de o mai bună reprezentare la Bruxelles, cred eu, mai adâncită deja cu noul guvern. Schenghen-ul este încă o temă delicată, şi negocierile continuă, însă este o mare realizare eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români (la sfârsitul acestui an) în state europene în care eram blocaţi până acum.

Referitor la românii din Diaspora, mă bucur că sugestiile noastre de la Bruxelles prind la nivelul coaliţiei USL aşa cum subliniam când propuneam adaptarea instituţiilor româneşti la Diaspora, pentru o gestionare cât mai eficientă a problemelor comunităţilor de români. Am militat public încă din 2008 pentru a avea un ministru responsabil al Diasporei. Odată cu prezentarea componenţei noului Cabinet, premierul Victor Ponta aminteşte şi de înfiinţarea unui post de ministru pentru comunităţile de români din străinătate. Este foarte clar că Ponta doreşte să implice Diaspora în dezvoltarea României. Este important însă să fim pragmatici, un minister al Diasporei este bun, dar şi mai importantă este eficienţa acestei noi structuri. Ministrul Cristian David a venit recent la Bruxelles, şi-a prezentat ideile, şi cred că poate realiza liantul dintre cei din ţară şi cei din afara României.

Material realizat de Dan LUCA

Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este in prezent vicepresedinte PSD Diaspora si membru in Consiliul National PSD.

 

 

 

Citește și