Una dintre cele mai prestigioase instituții academice din Europa, Universitatea Complutense din Madrid (UCM), traversează o criză financiară fără precedent. Lipsa finanțării publice, infrastructura degradată și salariile derizorii au adus universitatea în pragul colapsului, potrivit unei anchete publicate de agenția spaniolă EFE, citată de La Vanguardia.
Fondată în 1822 și cu o moștenire academică impresionantă, printre foștii săi studenți numărându-se Mario Vargas Llosa, Lope de Vega, Emilia Pardo Bazán și laureați ai Premiului Nobel pentru Științe, precum Santiago Ramón y Cajal și Severo Ochoa, Complutense se confruntă astăzi cu o realitate dură: precaritatea a devenit o constantă, iar predarea o vocație de sacrificiu.
„Predarea, care este esența muncii noastre, rezistă pentru că acceptăm precaritatea din vocație”, declară profesoara de științe politice María Eugenia Ruiz Gálvez, care denunță faptul că universitatea „percepe cele mai mari taxe de școlarizare și investește cel mai puțin”.
Profesorii asociați, plătiți adesea cu sub 500 de euro pe lună, se confruntă cu ani întregi de contracte temporare, fără șanse reale de stabilitate. „Ultimul asistent universitar care s-a alăturat departamentului nostru are 61 de ani”, afirmă istoricul Óscar Villarroel, care subliniază că lipsa finanțării a început încă din 2009, în contextul crizei economice.
Potrivit sindicatelor universitare, UCM are cele mai mici salarii din întreaga Spanie, cu diferențe de până la 1.000 de euro față de alte regiuni. Mulți profesori plătesc peste 80% din salariu pe chirie, iar fondurile pentru cercetare sau participări la congrese aproape că au dispărut. „Granturile pentru organizarea de congrese au scăzut de la 2.000 la 600 de euro, nu ajung nici măcar pentru un bilet de avion”, adaugă Villarroel.
În prezent, sute de profesori asociați nu își pot reînnoi contractele, iar mai multe cursuri au fost suspendate. În unele facultăți, clasele cu peste 100 de studenți au fost închise.
Secretarul general al sindicatului CCOO din cadrul universității, Jesús Escribano, avertizează asupra degradării infrastructurii: numeroase clădiri istorice nu mai pot fi întreținute, bibliotecile și laboratoarele rămân fără resurse, iar materialele didactice lipsesc.
Un student la masterul de Istorie Medievală descrie situația într-un mod emblematic: „Plătim 3.000 de euro taxe de școlarizare, iar profesoara noastră trebuie să lupte să obțină un autocar pentru o excursie universitară.”
În pofida prestigiului internațional, imaginea Universității Complutense se fisurează. „Totul arată destul de rău”, spune același student, remarcând contrastul dintre reclamele instituției și realitatea birourilor degradate, a mobilierului uzat și a avizierelor ruginite din anii ’90.
Deși Comunitatea Madrid a anunțat un credit de 34,5 milioane de euro pentru universitățile publice, sindicatele acuză autoritățile de subfinanțare sistematică. Regiunea alocă mai puțin de 0,4% din PIB pentru învățământul superior, departe de pragul de 1% prevăzut de lege.
Ca reacție la această situație, cele șase universități publice din Madrid vor intra în grevă pe 26 și 27 noiembrie, pentru a cere condiții decente de muncă și finanțare adecvată.
„Se sprijină universitățile private, accesibile doar celor bogați, în timp ce cele publice, care reprezintă coloana vertebrală a educației, sunt împinse spre ruină”, avertizează profesorul José Antonio Jiménez.
„Trăim de pe urma faimei noastre, dar cât timp mai putem rezista?”, se întreabă, cu amărăciune, profesorul Villarroel.
Redacția Occidentul Românesc
Publicația românilor din Occident, cu prioritate în Peninsula Iberică
Independentă, demnă, neînregimentată
Din 2010, cu voce proprie și răspundere editorială.
Madrid, noiembrie 2025
Mircea Fluieraș, redactor de știri