Psihologia de buzunar (cu dinți): „Profeții cu scroll infinit și diplomă de like”, de Ciprian Pădure (2)
RUBRICA: Psihologia de buzunar (cu dinți)
Un gând lucid într-o mare de postări
În fiecare epocă, prostia a avut altarul ei
Noi avem rețelele sociale
Trăim în era în care un click poate substitui un doctorat, iar un like echivalează cu validarea unei teorii. O epocă fascinantă, în care orice posesor de smartphone se poate ridica la rangul de oracol digital, oferind sfaturi despre viață, relații, sănătate mintală și universuri paralele, fără nicio altă calificare decât un profil bine gestionat și un algoritm favorabil.
Acești profeți ai psihologiei de buzunar nu au nevoie de ani de studiu sau de practică. Au nevoie doar de o tastatură și de certitudinea că „intuția bate știința”. Îi găsim peste tot: pe Facebook, Instagram, TikTok, Twitter – adevărați maeștri ai introspecției de duzină, livrată în citate motivaționale care par desprinse din manuale de auto-ajutor scrise de cineva care a dormit la cursurile de psihologie.
Sigur, nu orice gând bine formulat e fals. Problema e că aceste perle de înțelepciune vin de la oameni care n-au deschis vreodată un tratat de psihologie, dar sunt convinși că „gândirea pozitivă îți poate vindeca traumele din copilărie” sau că „totul e o chestiune de vibrație energetică”. Se bazează pe anecdote personale, pe observații din seriale și, desigur, pe „ce a zis cineva într-un podcast”.
Cel mai amuzant e că acești „titani” ai dezvoltării personale nu se rezumă la sfaturi generale. Ei îți pot diagnostica anxietatea printr-un quiz de trei întrebări și îți recomandă „să te iubești pe tine însuți” ca soluție universală pentru orice problemă emoțională. Sigur, cine ar mai avea nevoie de terapie, când există infografice colorate pe Instagram?
Efectul Dunning-Kruger, acest blestem al epocii digitale, funcționează la capacitate maximă în rândul acestor guru ai înțelepciunii instantanee. Cu cât știu mai puțin, cu atât sunt mai siguri pe ei. În timp ce adevărații specialiști își nuanțează opiniile și își recunosc limitele, profeții cu scroll infinit oferă soluții definitive la probleme pe care psihologia încă le dezbate.
Dar cel mai periculos aspect al acestui fenomen este că un public naiv poate ajunge să ia aceste sfaturi drept adevăruri absolute. Persoane aflate în momente de vulnerabilitate își pot baza deciziile de viață pe o postare virală, iar acest lucru poate avea consecințe dezastruoase. De la minimalizarea depresiei până la perpetuarea unor mituri periculoase despre sănătatea mintală, psihologia de buzunar are dinți – și poate mușca serios din realitate.
Ce putem face? Să râdem? Da, dar cu măsură. Să îi contrazicem? Poate, dar știm bine că ei nu sunt acolo pentru dialog, ci pentru aplauze. Cea mai bună strategie rămâne educația reală, promovarea surselor autentice și cultivarea unui scepticism sănătos. Poate că n-o să convingem fiecare profet cu diplomă de like să lase telefonul și să citească un manual de psihologie, dar măcar putem încerca să ne ferim de teoriile lor „revoluționare”.
Într-o lume unde informația e la un click distanță, poate că ar fi cazul să căutăm răspunsuri mai profunde decât un citat de pe Pinterest. Sau, cel puțin, să avem curajul să ne întrebăm: „Și dacă… nu toate răspunsurile se află în comentarii?”
Înainte de a lua sfaturi de viață de la un necunoscut cu multe like-uri, întreabă-te: „Are acest om vreun motiv real să știe mai multe decât mine?” Dacă răspunsul nu este un „da” clar, poate că scroll-ul merită o pauză.
Autor: Ciprian Pădure (Anglia) – Redactor la Occidentul Românesc
Foto: Freepik