Pe 15 noiembrie începe Postul Crăciunului – Tradiții și obiceiuri

Postul Crăciunului, unul dintre cele patru mari posturi rânduite de Biserica Ortodoxă Română se va desfășura în acest an în perioada 15 noiembrie – 24 decembrie.

În cele 40 de zile, creștinii vor posti de carne, brânză și ouă, în timp ce miercuri și vineri se consumă mâncare fără ulei și fără vin. Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, creștinii pot consuma untdelemn și vin. În cazul în care există o sărbătoare cu cruce roșie, atunci se face dezlegare și la pește.

În fiecare marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin, iar în fiecare sâmbătă și duminică până pe 20 decembrie este dezlegare la untdelemn, pește și vin. În ziua de Ajun, creștinii care respectă postul Crăciunului vor mânca doar seara și vor consuma grâu fiert îndulcit cu miere, covrigi, turte din făină și poame. Nașterea Domnului va fi sărbătorită cu mâncare de dulce, indiferent de ziua în care cade.

Sărbători cu dezlegare la pește, vin și untdelemn:

• 21 noiembrie – sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică;
• 30 noiembrie – sărbătoarea Sfântului Andrei;
• 06 decembrie – sărbătoarea Sfântului Nicolae;
• 13 decembrie – sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei;
• 18 decembrie – sărbătoarea Sfântului Daniil Sihastrul.

Obiceiuri și tradiții
Acest post este considerat de Biserica Ortodoxă o pregătire a credincioșilor pentru bucuria sărbătorii Nașterii Mântuitorului.

Conform tradiției, în duminica de Lăsata Secului (14 noiembrie) creștinii petrec în familie, desfătându-se cu mâncăruri din cele mai alese, după care în prima zi a postului Crăciunului (15 noiembrie) vor începe ritualurile de purificare dar mai ales vor spune rugăciuni pentru iertarea păcatelor.

Un vechi obicei ne spune că de Lăsatul Secului trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-o față de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit, spunându-se următoarele cuvinte: „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană de la masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”, scrie monitorulcj.ro.

Acest obicei se practică în zona rurală deoarece se crede că, vrăbiile nu vor strica culturile. În unele zone din țară vasele se spală cu cenușă ca să dispară orice urmă de carne de pe ele.

În noaptea de duminică spre luni, 14-15 noiembrie, în unele zone din țară bărbații trag cu focuri de armă pentru a speria spiritele. Tot de Lăsatul Secului, oamenii care locuiesc la casă ung ușile, ferestrele și porțile cu usturoi pentru a speria spiritele rele.

În data de 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spală rufe până după Bobotează, se taie porcii și se spune că vederea sângelui apără de boli și aduce noroc.

Pe 24 decembrie, în Ajun de Crăciun, nu se dau obiecte din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu dispară norocul din casă, dar mai ales se ține post negru şi se mănâncă abia seara.

În anumite zone ale țării, fetele nemăritate trebuie să adune în fiecare zi până la Ajun câte o surcea, iar în 24 decembrie trebuie să le folosească pe toate pentru a găti o mâncare întru aflarea ursitului.

Foto: monitorulcj.ro