România se află la o răscruce financiară în 2024, confruntându-se cu un paradox economic de proporții, precizează specialiștii. Pe de o parte, bugetarii sunt considerați printre cei mai bine plătiți din lume, conform experților, în timp ce angajații din sectorul privat rămân în coada clasamentului european. Această polarizare, combinată cu o situație fiscală precară, ar putea forța țara să apeleze din nou la Fondul Monetar Internațional (FMI), reeditând scenariul austerității din 2010.
Bugetari cu salarii record, dar și un deficit bugetar istoric
Analistul economic Adrian Negrescu atrage atenția asupra nivelului exorbitant al salariilor în sectorul public: „Avem bugetari care primesc zeci de mii de euro lunar de la stat. În unele instituții, s-a acordat chiar și al 15-lea salariu, într-un context în care salariile medii depășesc 3.000 de euro pe angajat.”
Această generozitate bugetară vine în contrast puternic cu salariile din sectorul privat. Media anuală a salariului în România, incluzând toate sectoarele, este de 17.739 euro, una dintre cele mai mici din Europa. Doar Grecia, Ungaria și Bulgaria înregistrează valori mai scăzute. În același timp, deficitul bugetar a atins 30 de miliarde de euro, un nivel comparabil cu cel al unei țări aflate în război. Datoria publică a fost alimentată de împrumuturi masive într-un singur an, totalizând 50 de miliarde de euro, un record absolut pentru România.
Austeritatea cosmetizată și riscul retrogradării ratingului de țară
„Ordonanța austerității”, sau „ordonanța-trenuleț” cum este denumită informal, propune o serie de măsuri menite mai degrabă să liniștească piețele financiare decât să rezolve problemele structurale. Potrivit lui Adrian Negrescu, acestea nu includ restructurări reale, ci doar „cosmetizează realitatea bugetară”.
Un alt motiv de îngrijorare este perspectiva retrogradării ratingului de țară în februarie 2024. O astfel de decizie ar crește costurile de finanțare pentru România, adâncind criza fiscală. „De împrumutat, ar fi mai ieftin să apelăm la FMI, unde dobânzile sunt mai mici, dar asta ar aduce condiții stricte și reforme nepopulare”, subliniază Negrescu.
Costurile dezechilibrului dintre public și privat
România plătește un preț uriaș pentru dezechilibrul dintre sectorul public și cel privat. Cheltuielile cu salariile și sporurile bugetarilor au crescut cu 35 de miliarde de euro într-un singur an, iar acestea sunt acum cu 50% mai mari decât salariile din privat. Această realitate economică lovește dublu. Pe de o parte, mediul privat întâmpină dificultăți în atragerea și menținerea talentelor. Pe de altă parte, povara fiscală generată de salariile publice împinge guvernul spre soluții extreme, precum majorările de taxe și accize planificate pentru 2024.
FMI: o soluție inevitabilă?
România a mai apelat la FMI în trecut în momente de criză, cum a fost în 2010, când austeritatea impusă a avut consecințe sociale profunde. Deși ideea de a apela din nou la FMI este controversată, ea devine o opțiune atractivă în lipsa unei strategii interne eficiente. Un astfel de acord ar impune condiții stricte, dar ar putea oferi credibilitate și costuri de finanțare mai mici pe termen scurt.
România se confruntă cu o decizie critică: să continue cu soluții temporare care își amână problemele sau să adopte reforme structurale dureroase, dar necesare. Dezechilibrul dintre salariile publice și cele private, combinat cu o datorie publică în creștere explozivă, reprezintă o bombă cu ceas pentru stabilitatea financiară a țării.
FMI rămâne o opțiune, dar într-un context politic volatil, decizia finală va fi influențată nu doar de considerații economice, ci și de calcule electorale. Indiferent de calea aleasă, țara are nevoie de o strategie coerentă care să pună capăt paradoxurilor economice ce îi frânează dezvoltarea.
A consemnat: Mircea Fluieraș – OR
Informații: Forbes România
Articol publicat în ediția lunii decembrie 2024, numărul 164, Anul XIV