Noul rege al Spaniei va depune jurământul pe 19 iunie

FELIPE [640x480]

Deputaţii spanioli au adoptat miercuri legea care permite abdicarea regelui Juan Carlos, deschizând astfel calea urcării pe tron, în pofida unor îndemnuri la organizarea unui referendum, a viitorului Suveran Felipe al VI-lea, care moşteneşte o monarhie ce traversează o perioadă de turbulenţe.

Într-un eveniment fără precedent de la revenirea Spaniei la democraţie, în 1978, Camera inferioară a Congresului a adoptat cu 299 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă şi 23 de abţineri această lege, care urmează să fie supusă votului Senatului la 17 iunie.
În vârstă de 46 de ani, ocolit de scăderea popularităţii tatălui său, noul rege va putea să depună jurământul, pe 19 iunie, în Parlament.

La solicitarea partidului de stânga prorepublican Izquierda Unida, deputaţii au votat, unul câte unul, în picioare şi cu voce tare, după ce au respins cele cinci amendamente prin care se cerea organizarea unui referendum asupra viitorului monarhiei.
Partidul Popular (dreapta, la putere) şi Partidul Socialist (opoziţie) au votat masiv în favoarea textului, după ce l-au ascultat pe şeful Guvernului, Mariano Rajoy, apărând „monarhia ca cel mai bun simbol al unităţii Spaniei”.

Liderul opoziţiei socialiste Alfredo Perez Rubalcaba a îndemnat la adoptarea textului exprimându-şi „credinţa” în Constituţia din 1978, care, după dictatura franchistă, a fondat Spania democratică, „deschizând calea păcii şi coabitării”.

În pofida acestei majorităţi zdrobitoare, voci disonante au răsunat în hemiciclu, în special din cadrul partidului Izquierda Unida şi separatiştilor republicani catalani din ERC, care au respins textul, în timp ce naţionaliştii conservatori catalani din CiU şi bascii din cadrul PNV s-au abţinut.
Reprezentantul Izquierda Unida Cayo Lara a catalogat succesiunea în curs drept „sânge nou pentru o dinastie în decrepitudine”, iar deputaţii din grupul său au ridicat pancarte cerând un referendum.

În momentul votului, o mână de manifestanţi, unii înfăşuraţi în steagul republican roşu-auriu-violet s-au adunat şi a strigat „Monarhie, abolire” în apropierea sediului Congresului. Au fost respinşi fără menajamente de către poliţie.

Însă dincolo de vocile – minoritare – care cer revenirea la republică, criza economică, scandalurile care au pătat finalul domniei lui Juan Carlos şi scandalurile de corupţie care vizează partide politice i-au determinat pe spanioli să se îndoiască de instituţii şi să reclame o participare politică mai importantă.

În acest peisaj complex, cei care cer un referendum prin care să se stabilească cine să le fie şef de stat – un preşedinte sau un rege – nu pun neapărat în discuţie monarhia, asociate în Spania noii perioade democratice de după dictatura franchistă, relevă un sondaj publicat în ediţia de duminică de cotidianul El Pais (centru-stânga).
În total, 62% dintre persoanele chestionate doresc organizarea unui referndum. Însă, în cazul în care s-ar pronunţa, 49% afirmă că ar opta pentru monarhie cu Felipe ca rege, iar 36% doresc o republică.
Potrivit altui sondaj, publicat luni de El Mundo (centru-dreapta), 55,7% dintre spanioli susţin monarhia, iar 72,9% cred că Felipe va fi un rege bun.
A Doua Republică spaniolă, proclamată în aprilie 1931, a fost spulberată în 1939 de dictatura franchistă, după trei ani de război civil.
Juan Carlos, care a urcat pe tron după moartea lui Francisco Franco, la 20 noiembrie 1975, şi-a construit legitimitatea conducând tranziţia ţării până la aprobarea în 1978, prin referendum, a actualei Constituţii.
Însă cei mai tineri, care nu au cunoscut această perioadă, pun la îndoială fundamentele monarhiei.

Popular, dar la conducerea unei instituţii contestate, Felipe va avea o marjă de manevră limitată pentru a reface imaginea Coroanei şi a menţine o unitate naţională subminată de separatiştii basci şi catalani. În primul discurs pe care l-a susţinut pe 3 iunie ca viitor rege, el a promis să-şi „pună toate forţele” în serviciul unei Spanii „unite, diverse”.
Casa Regală, care se confruntă cu exerciţiul delicat al unui echilibru între solemnitatea evenimentului şi contextul crizei în care are loc, a anunţat că Felipe al VI-lea va depune jurământul în Parlament, aşa cum vrea tradiţia spaniolă.
Însă, spre deosebire de urcarea pe tron a lui Juan Carlos, la 22 noiembrie 1975, la urcarea lui Felipe pe tron nu vor fi prezenţi invitaţi străini şi nu este prevăzută nicio ceremonie religioasă.