Guvernul britanic lucrează la măsurile de limitare a numărului migranţilor provenind din România și Bulgaria

Premierul David Cameron, aflat sub presiune din partea multor parlamentari conservatori pentru a adopta o linie dură cu privire la imigraţie, a dispus oficialilor guvernamentali şi Ministerului de Interne să încerce să prezinte măsuri care vor face mai dificil accesul bulgarilor şi al românilor la „statul bunăstării britanic”, notează Financial Times. Opţiunile aflate în discuţie includ propunerea de a li se cere migranţilor să părăsească teritoriul britanic dacă nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă în termen de 3 luni de la intrarea în Marea Britanie sau dacă nu pot dovedi că dispun de suficiente resurse financiare pentru a trăi în primele şase luni de la sosirea în Marea Britanie. În încercarea de a descuraja potenţialii migranţi să vină în Marea Britanie, s-a vorbit chiar de o campanie publicitară prin care să fie evidenţiate dezavantajele traiului în această ţară, însă ideea a fost abandonată rapid de Downing Street, continuă publicaţia citată.

Guvernul de la Londra nu crede că încheierea măsurilor de tranziţie, la finalul anului, va fi urmată obligatoriu de un aflux masiv de lucrători bulgari şi români, dar Downing Street este conştient de importanţa acestei chestiuni pentru electoratul britanic. Parlamentarii conservatori britanici se mobilizează deja. Stewart Jackson, fost consilier ministerial, a declarat publicaţiei The Observer că va introduce un proiect de lege în forul legislativ pentru a forţa mâna guvernului de la Londra, dacă grupul de lucru creat pentru analizarea acestui dosar nu va prezenta o soluţie în curând. La rândul său, Priti Patel a declarat că guvernul trebuie să înveţe din „eşecurile ultimului guvern laburis”’, care a permis o migraţie liberă dinspre state ca Polonia, Ungaria şi Cehia, intrate în UE în anul 2004.

Ministrul britanic pentru comunităţi, Eric Pickles, a declarat luna trecută că nu doreşte să promoveze o „poveste înfricoşătoare” despre posibilul număr al bulgarilor şi românilor care vor veni în Marea Britanie, dar a subliniat că orice aflux ar cauza probleme, dată fiind criza din Marea Britanie în domeniul locuinţelor. Ministerul de Interne britanic nu a oferit o estimare oficială privind câţi dintre cei 29 de milioane de români şi bulgari vor veni în Marea Britanie după eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii. Mai multe guverne europene au introdus măsuri temporare de control al imigraţiei atunci când ţări ca Polonia şi Cehia au aderat la UE în 2004, pentru a stopa afluxul de lucrători.

Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană le permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul acestei perioade, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul unor astfel de perturbări (aşa cum a procedat Spania la 22 iulie 2011). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013. În prezent, nouă state din UE – Austria, Germania, Olanda, Luxemburg, Malta, Franţa, Marea Britanie, Irlanda şi Spania – aplică cetăţenilor români şi bulgari restricţii în materie de acces pe piaţa muncii.