„După atâta manipulare, doar absurdul mai rămâne credibil!”

Odată cu dezvoltarea mediilor online, a devenit mult mai ușor pentru oricine să se exprime liber oricând, oricum, și chiar să fie live cu un simplu telefon mobil. Dincolo de instituțiile de presă, fiecare cu politicile editoriale proprii și cu diversele cadre după care judecă dacă un eveniment se transformă sau nu în știre, au apărut mai multe site-uri care deși se prezintă ca produse media, sunt de o calitate și o credibilitate îndoielnică.

Cuvintele cele mai des întâlnite atunci când ne referim la fake news sunt: manipulare, propagandă, dezinformare, ideologie, bani. Manipulare – se încearcă influenţarea opiniei publice prin diferite mijloace prin care se impun anumite comportamente; propagandă – de multe ori prin ştirile false se încearcă răspândirea unei anumite doctrine pentru a se câştiga adepţi; dezinformare – se induce în eroare în mod voit opinia publică; ideologie – se încearcă impunerea unui anumit sistem de idei sau concepţii şi bani, care sunt dedicate obţinerii de venituri financiare.

Problema fake news a devenit mult mai discutată în spațiul public (românesc, dar și internațional) după victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Multe voci au susținut faptul că site-urile de știri false au influențat decizia electoratului. În perioada Referendumului pentru modificarea Constituției au apărut o sumedenie de știri, pliante și panouri stradale despre cum românii trebuie să-și ferească odraslele de homosexualii care vor veni să-i fure.

S-a vorbit despre țările în care s-a legalizat zoofilia, dar și despre cum acest referendum are menirea de a-i salva pe corupți. Ambele tabere au acuzat că au avut loc campanii de dezinformare. Dar dincolo de referendum, te-ai mai lovit probabil și de alte cazuri de fake news în România, precum: inexistența Covid-19 care a îngenuncheat o lume întreagă.

Furnizorii de ştiri false au, în general, două motivaţii pentru a propaga astfel de informaţii. Una, care poate fi şi cea mai importantă este cea financiară: ştirile care devin virale pot aduce bani frumoşi dacă numărul cititorilor care ajung în site este suficient de mare. A doua motivaţie este cea ideologică: unii furnizori de ştiri false au scopul de a avantaja un candidat, o situaţie sau un eveniment.

Site-urile din România care promovează ştiri false pretind că sunt platforme de ştiri independente, însă le lipseşte transparenţa: nu prezintă detalii despre autori şi despre redacţie, nu citează surse credibile şi nu oferă informaţii ce pot fi verificate. Toate, însă, susţin că prezintă adevărul.

Mediul online este locul în care ajung informaţiile despre orice şi oricine, fără ca cineva să verifice înainte dacă sunt adevărate sau false. Cercetările au demonstrat că majoritatea oamenilor nu știu să distingă foarte bine între o știre adevărată, documentată și o știre care prezintă fapte false, sau evenimente scoase din context, prezentate într-un unghi care generează o imagine total falsă a realității.

Pentru a putea oferi încredere surselor, fiecare persoană să fie atentă la toate aspectele din care își culege informațiile. Ați auzit vreodată de site-ul respectiv? Are o categorie sau o casetă direcțională care să te conducă la datele de contact? Autorii pot să fie identificați? Poate să fie verificată informația din alte surse? Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care trebuie să și le pună orice persoană care dorește să se informeze corect și să nu creadă tot ceea ce este servit în mediul online.

În concluzie, fenomenul de fake news este destul de complicat de combătut, însă prin a raporta informațiile respective în mod frecvent, cel puțin se reduce numărul lor. Pentru a scădea nivelul dezinformării şi manipulării maselor este importantă dezvoltarea unui spirit colectiv predispus spre pozitivism şi profesionalism. Schimbarea orientării informaţionale dinspre zvonuri incerte şi confuze spre rezultate vizibile, poate deveni o soluţie viabilă pentru combaterea acestor tehnici negative, deoarece educarea cetăţenilor înspre alegerea informaţiilor fondate pe studii calitative şi cifre reprezintă un pas important în combaterea dezinformării în masă.

Pandemia de coronavirus a fost însoțită de un val masiv de informații false și înșelătoare, tentative ale unor „actori” de a influența dezbaterile interne din România și implicit, din  Uniunea Europeană, alimentate din plin de temerile elementare ale oamenilor și de rapiditatea cu care au circulat și s-au schimbat știrile.

Informațiile de sănătate înșelătoare, afirmațiile false, teoriile conspirației și frauda în domeniul protecției consumatorilor pun în pericol sănătatea tuturor. Informațiile false sau înșelătoare legate de coronavirus pot aduce prejudicii coeziunii sociale, însă, mai presus de toate, reprezintă o amenințare la adresa sănătății publice.

Afirmații false, precum cele care îi îndemnau pe oameni „să bea înălbitor sau alcool pur pentru a se vindeca de infecțiile cu coronavirus”: dimpotrivă, înălbitorul și alcoolul pur pot fi foarte nocive. Teoriile conspiraționiste, cum ar fi afirmația potrivit căreia coronavirusul este „o infecție cauzată de elitele lumii pentru a reduce creșterea populației”. Dovezile științifice sunt clare: acest virus provine dintr-o familie de virusuri răspândite de animale, printre care și SARS și MERS. Afirmația potrivit căreia „instalațiile 5G ar răspândi virusul”. Aceste teorii nu au nicio bază și au dus la acte de vandalism asupra antenelor 5G.

Pe tot parcursul pandemiei de Covid-19, unele persoane au răspândit afirmații neștiințifice cu privire la vaccinuri. Acestea induc teama, putând cauza un prejudiciu important pentru sănătate. Informațiile înșelătoare, teoriile nedovedite științific și afirmațiile nefondate potrivit cărora vaccinurile ne-ar modifica ADN-ul sau ne-ar otrăvi, provoacă reticență față de vaccinare și îi descurajează pe cetățeni.

Comisia Europeană conlucrează cu platformele online pentru a le încuraja să promoveze surse oficiale, să penalizeze conținutul care se dovedește fals sau înșelător și să șteargă conținutul ilegal și pe cel care ar putea dăuna sănătății sau integrității fizice a oamenilor. Dezinformarea pe tema coronavirusului ia în continuare proporții. Bazați-vă doar pe informații de actualitate publicate de surse oficiale! Lupta împotriva dezinformării este un efort comun, care ne implică pe toți.

Coronavirusul este extrem de periculos și ne afectează tuturor modul de viață. Datorită unei mobilizări științifice fără precedent, asistăm la rezultate promițătoare. Așadar, urmați recomandările autorităților de sănătate publică din țara dumneavoastră și consultați site-urile relevante ale organizațiilor internaționale și ale Uniunii Europene: ECDC și OMS! Și dumneavoastră puteți combate dezinformarea! Nu distribuiți conținut neverificat, din surse dubioase!

„Proştii au fost creaţi prin metode de manipulare politică şi religioasă.”  (Mihai Enachi)

Autor: Kasandra Kalmann-Năsăudean – Director editorial la Occidentul Românesc, economist, scriitor și jurnalist de investigații, membru CCNMA.