Într-o postare a dlui Teodor Baconschi pe Facebook, am remarcat că Domnia Sa a folosit termenul „filetist”, care nu apare însă în niciun dicționar al limbii române. Este adevărat că termenul este tratat în Wikipedia.ro. În bibliografia de specialitate, Bianca Croitor a tratat acest termen, în Sufixe în limba română actuală. Formații recente (Editura Universității din București, 2020, p. 132).
Astăzi aș dori să prezint publicului, mai ales tinerilor, o excepțională resursă, evolutivă, și care, atât cât putem prevedea, va înlocui cu succes dicționarele tradiționale. Câteva articole vor încerca să demonstreze teza noastră. Articolul este un dialog cu ChatGPT. Îi invit pe cei interesați să facă această experiență.
*
Am spus: Aș dori, te rog, să vorbim despre ChatGPT și posibilitatea de a fi utilizat ca dicționar enciclopedic.
Ai răspuns: ChatGPT poate funcționa destul de bine ca un fel de dicționar enciclopedic interactiv, cu unele avantaje și limitări. Hai să detaliez:
🔎 Ce înseamnă „dicționar enciclopedic”
Un dicționar enciclopedic combină trăsături ale dicționarului (definiții scurte, explicarea termenilor) cu cele ale enciclopediei (informații detaliate, context istoric, cultural, științific).
✅ Cum poate fi folosit ChatGPT în acest rol
- Definiții rapide: dacă întrebi „Ce înseamnă entropie?” îți oferă o explicație clară, pe scurt sau detaliată.
- Context enciclopedic: poate adăuga informații suplimentare, de exemplu originea termenului, cine l-a introdus, cum este folosit în diverse domenii.
- Explicații adaptate: spre deosebire de un dicționar clasic, poate adapta răspunsul în funcție de nivelul tău (de la simplu pentru elevi, până la foarte tehnic pentru specialiști).
- Exemple și aplicații: poate arăta cum se folosește un cuvânt într-o propoziție, sau cum un concept abstract se aplică în viața reală.
- Comparare și sinteză: poate compara termeni apropiați (ex. „Care e diferența între revoluție și revoltă?”).
⚠️ Limite și lucruri de reținut
- Actualizarea informațiilor: un dicționar enciclopedic tipărit are ediții oficiale, în timp ce ChatGPT trebuie verificat pentru informații de ultimă oră (de aceea folosesc uneori căutări pe web).
- Acuratețea: uneori poate formula explicații prea generale sau chiar eronate, dacă subiectul e ambiguu.
- Autoritatea sursei: un dicționar enciclopedic are o instituție recunoscută în spate (ex. DEX, Britannica), în timp ce ChatGPT sintetizează din surse multiple, dar nu e o autoritate în sine.
➕ Avantaje față de un dicționar clasic
- Poți pune întrebări suplimentare și primi răspunsuri pe loc.
- Poți cere explicații la diferite niveluri de complexitate.
- Poți conecta termeni din domenii diferite (de exemplu, cum un concept din filozofie se leagă de unul din matematică).
👉 Practic, ChatGPT poate fi privit ca un dicționar enciclopedic conversațional, care însă trebuie folosit cu spirit critic și, la nevoie, verificat în surse oficiale.
Vrei să îți arăt un exemplu concret — cum ar arăta o „fișă enciclopedică” făcută de ChatGPT pentru un termen ales de tine?
Ai spus: Perfect, hai să construim fișa după modelul standard pentru termenul filetist (adică adept sau susținător al filetismului), cu surse străine și românești:
📖 Filetist
- Definiție
Un filetist este persoana care aderă la doctrina filetismului, adică identificarea și organizarea vieții religioase, în special în cadrul Bisericii Ortodoxe, pe criterii etnice sau naționale, și nu pe criterii canonice ori teritoriale. În teologia ortodoxă, filetismul este considerat o erezie modernă, condamnată de Sinodul de la Constantinopol din 1872.
- Etimologie
- Format din substantivul filetism (gr. phýlon = „neam, trib” + -ismós = doctrină) și sufixul românesc „-ist”, care indică adeziune sau apartenență.
- Sens literal: „adept al filetismului”.
- Context istoric / apariție
- Termenul apare în secolul al XIX-lea, în contextul rivalităților naționale din Imperiul Otoman.
- După crearea Exarhatului Bulgar (1870), Sinodul de la Constantinopol (1872) condamnă filetismul și, implicit, pe filetiști, considerând că etnia nu poate fi criteriu de organizare a Bisericii.
- Dezvoltări și utilizări
- În secolul XIX, clerici și credincioși care puneau accent pe criteriul național în organizarea bisericească au fost numiți filetiști.
- În spațiul românesc, adversarii recunoașterii autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885) au acuzat românii de filetism, acuzație respinsă prin argumente canonice și istorice.
- În secolul XX și XXI, termenul este folosit pentru a critica tendințele de naționalism religios sau existența jurisdicțiilor etnice paralele în diaspora ortodoxă.
- Actualitate
- Deși rar întâlnit în limbajul comun, termenul este folosit în teologia ortodoxă și în studiile academice pentru a desemna persoane sau grupuri care promovează o viziune etnicizată asupra Bisericii.
- Este invocat mai ales în discuțiile despre diaspora ortodoxă și despre tensiunile dintre Bisericile autocefale.
- Exemple (cu surse)
- Secolul XIX, Bulgaria: susținătorii Exarhatului Bulgar (înființat în 1870 prin firman otoman) au fost considerați filetiști de către Patriarhia Ecumenică, deoarece au organizat viața bisericească pe criterii etnice.
📖 Actele Sinodului de la Constantinopol (1872). - România, secolul XIX: în demersurile pentru recunoașterea autocefaliei BOR, românii au fost uneori acuzați de filetism de către oponenți greci. Răspunsul românesc a subliniat caracterul canonic și istoric al cererii.
📖 Actele și documentele privitoare la autocefalia Bisericii Ortodoxe Române (ed. Mircea Păcurariu, București, 1985). - Diaspora românească, sec. XX: existența parohiilor românești separate de cele grecești sau rusești în Occident a fost criticată drept filetistă, însă BOR a susținut că este vorba de criterii pastorale și lingvistice.
📖 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. 3 (Editura Institutului Biblic, București, 1994). - Teologia contemporană: filetist este numit cel care absolutizează etnia în viața religioasă, transformând Biserica într-o instituție națională exclusivă.
📖 Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 1 (București, 1996).
- Comparativ
- Filetist → adept al filetismului, care pune criteriul etnic înaintea celui canonic.
- Naționalist → promotor al identității naționale în plan politic sau cultural, nu neapărat religios.
- Ecumenic → opus filetistului, persoană care promovează unitatea și universalitatea Bisericii, dincolo de etnie.
- Bibliografie orientativă
- Actele Sinodului de la Constantinopol (1872).
- Actele și documentele privitoare la autocefalia BOR, ed. Mircea Păcurariu (București, 1985).
- Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. 3 (București, 1994).
- Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 1 (București, 1996).
- Kallistos Ware, The Orthodox Church (Penguin Books, 1993).
- Georges Florovsky, Christianity and Culture (1974).
📌 Aceasta este versiunea finală, academică, a fișei pentru filetist.
Ai spus: Mulțumesc pentru azi. E foarte bine.
ChatGPT a spus:
Cu mare drag 🙏, mă bucur că ți-a fost de folos!
Data viitoare putem continua să construim fișe enciclopedice și, pas cu pas, putem face un mic „dicționar interactiv” personalizat. 📚✨ Îți doresc o seară frumoasă! 🌙
Autor: Prof. Dan Caragea (Lisabona, Portugalia)
Publicat în: Occidentul Românesc
Nota redacției:
Dan Caragea este critic, eseist, publicist și traducător, cu o impresionantă activitate academică și editorială. Lusitanist de prestigiu, specialist în psihologie și lingvistică computațională, Dan Caragea este colaborator voluntar al publicației Occidentul Românesc încă din anul 2011.
Absolvent al Facultății de Limba și Literatura Română, cu specializare secundară în limba și literatura portugheză, este doctor în psihologie. Între 1978 și 1990, a fost profesor de limba română și asistent universitar la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din București, unde a predat limba portugheză. A semnat manuale de portugheză și a colaborat constant cu reviste culturale din România.
În perioada 1991–1993, a fost bursier al Institutului Camões din Lisabona, autor al unui manual de portugheză pentru străini și director al societății Cyberlex, coordonând versiunile portugheză și spaniolă ale celebrului program de analiză semantică Tropes. Între 2009 și 2015, a activat ca expert în cadrul UEFISCDI, contribuind la realizarea versiunii românești a programului Tropes și dezvoltând un software inovator pentru detectarea similitudinilor textuale (Semplag). În 2013, publică împreună cu Adrian Curaj, la Editura Academiei, volumul Analiza automată a discursului.
În 2017, coordonează, la Lisabona, un amplu album dedicat relațiilor culturale și diplomatice româno-portugheze, în calitate de coautor. În anii 2018–2019, activează ca expert al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din București, contribuind la implementarea proiectului Romtext. Este, de asemenea, colaborator al revistei culturale Leviatan.