Votul prin corespondenţă – Un cerc vicios în Parlamentul României

Votul prin corespondență, praf în ochi pentru diaspora? Ce au făcut politicienii pentru românii de peste graniță?

La mai bine de jumătate de an după revolta diasporei care nu a putut să voteze la alegerile prezidenţiale, nu există încă o lege care să permită tuturor românilor de peste graniţe să îşi aleagă candidatul.

În Parlament zac nu mai puţin de patru proiecte foarte asemănătoare ale votului prin corespondenţă. Pe lângă cel iniţiat de Tomac, unul depus de liberali şi unul mai vechi ce a trecut deja de Senat prin adoptare tacită, o iniţiativă similară a avut şi PSD.

Adrian Anghel a înregistrat la Senat, în calitate de prima cameră sesizată, un proiect de lege privind organizarea, desfăşurarea şi exercitarea votului prin corespondenţă de către cetăţenii români din străinătate, chiar în săptămâna în care liberalii depuneau moţiunea de cenzură la adresa Guvernului pe tema votului prin corespondenţă.

Proiectele ar urma să între în discuţia comisiei de cod electoral, însă partidele mai au mult până să îşi armonizeze viziunile. Declarativ, toţi susţin că proiectul lor e cel mai bun (chiar dacă există diferenţe foarte mici între ele şi era suficientă depunerea de amendamente, nu de proiecte noi).

Votul prin corespondenţă pare oricum un cerc vicios în Parlament, în care politicienii, indiferent de partid, se acuză între ei şi pasează responsabilitatea de la unul la altul.