Specialiștii de care depinde sprijinul pentru 450.000 de persoane vulnerabile din mediul rural

 

Într-o familie vulnerabilă, lipsa veniturilor poate agrava o problemă de sănătate, poate afecta participarea unui copil la școală și poate face imposibilă întreținerea locuinței. Pentru fiecare dintre aceste dificultăți există instituții cu atribuții distincte. Pentru familie, însă, ele se adună în aceeași viață de zi cu zi.

Proiectul SCI 2000 propune coordonarea intervențiilor prin echipe comunitare integrate, alcătuite din specialiști în asistență socială, sănătate și educație. Derulat de Ministerul Muncii, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, proiectul are ca țintă 2.000 de comune și aproximativ 450.000 de persoane vulnerabile.

Perioada de implementare este ianuarie 2025–decembrie 2029. Valoarea totală eligibilă se ridică la aproximativ 4,06 miliarde de lei, dintre care 3,37 miliarde reprezintă contribuția Uniunii Europene. Cofinanțarea este asigurată din Fondul Social European Plus, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027. Sunt prevăzute 2.000 de echipe funcționale și tot atâtea spații amenajate și dotate pentru furnizarea serviciilor.

De ce este nevoie de intervenție în mediul rural

Datele Eurostat pentru 2025 arată că 39,8% dintre locuitorii zonelor rurale din România erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de 13,7% în orașele încadrate în categoria statistică „cities”, distinctă de cea a orașelor mici și suburbiilor. Decalajul dintre zonele rurale și categoria „cities” era de 26,1 puncte procentuale.

Beneficiarii proiectului nu sunt identificați exclusiv în funcție de venituri. Sunt vizate persoane și familii afectate de vulnerabilități multiple, inclusiv copii, tineri, vârstnici, persoane cu dizabilități și membri ai comunităților rome. Sprijinul se stabilește pe baza evaluării nevoilor comunității și a situației fiecărei persoane sau familii.

Participarea presupune obligații pentru primării

Includerea unei comune în proiect nu este automată. Autoritățile locale trebuie să depună documentele solicitate și să îndeplinească cerințele de eligibilitate. Procedura prevede o selecție necompetitivă, în ordinea depunerii documentelor, până la semnarea a 2.000 de protocoale de colaborare. Celelalte comune eligibile intră pe o listă de rezervă.

Consiliul local trebuie să aprobe protocolul și bugetul estimat, să asigure un spațiu pentru activitatea echipei și să își asume cheltuielile neeligibile sau suplimentare. Angajamentul include menținerea funcționării echipei comunitare integrate timp de cel puțin cinci ani de la încheierea perioadei de implementare.

Potrivit informațiilor prezentate la emisiunea „Serviciul de noapte”, realizată de Maria Țoghină la Radio România Actualități, și publicate de RRA la 15 septembrie 2026, erau semnate 1.729 de protocoale cu autorități locale rurale.

Vergilia Florea, coordonatoarea tehnică a proiectului, a semnalat reticența unor administrații față de accesarea fondurilor europene, inclusiv din cauza obligațiilor birocratice. Lipsa specialiștilor și a unor servicii în comunități se numără, de asemenea, printre dificultățile implementării.

Ajutor adaptat situației fiecărei familii

Pentru beneficiar, schimbarea urmărită este coordonarea sprijinului. Dacă o familie are venituri foarte mici, un copil cu absențe repetate și un adult bolnav, echipa trebuie să evalueze legătura dintre aceste probleme și să stabilească intervențiile necesare.

În funcție de nevoile identificate și de condițiile proiectului, sprijinul poate cuprinde servicii sociale, medicale și educaționale, îmbunătățirea condițiilor de locuire, pachete alimentare pentru copii de vârstă școlară sau servicii de îngrijire pentru vârstnici, inclusiv la domiciliu. Sunt prevăzute și consiliere, logopedie, mediere școlară ori îndrumare către serviciile de ocupare.

Finanțarea susține personalul echipelor, echipamentele și amenajarea spațiilor de lucru. Aceste resurse trebuie să permită atât activitatea la sediu, cât și intervenția în comunitate, acolo unde unele persoane vulnerabile nu reușesc să solicite singure ajutor.

În aceeași emisiune, Raul Giuglea, purtătorul de cuvânt al Ministerului Muncii, a explicat necesitatea unei intervenții comune, care să scutească familia de drumuri între instituții. Identificarea timpurie a dificultăților poate permite intervenția înainte ca situația să se agraveze.

Specialiștii de care depinde funcționarea echipelor

Conform datelor prezentate de Vergilia Florea, la jumătatea lunii septembrie 2026 erau implicați în echipe 3.029 de profesioniști: 1.371 din domeniul social, 956 din domeniul medical și 702 din educație.

Documentele proiectului prevăd un grup-țintă de 10.000 de profesioniști implicați în furnizarea serviciilor integrate. Separat, un indicator de rezultat urmărește obținerea unei calificări de către 6.373 de membri ai echipelor. Aceste cifre exprimă obiective diferite și nu reprezintă numărul persoanelor care lucrau deja în comunități la data emisiunii.

Asigurarea finanțării creează condițiile pentru recrutare și formare. Funcționarea serviciilor depinde însă de disponibilitatea personalului calificat și de capacitatea instituțiilor locale de a organiza o intervenție comună.

Un model testat la o scară mai mică

SCI 2000 continuă o experiență anterioară. În perioada 11 septembrie 2018–11 noiembrie 2023, un proiect-pilot a vizat 139 de localități cu niveluri ridicate de marginalizare: 132 de comune și șapte orașe, din 40 de județe.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, au fost constituite 126 de echipe comunitare integrate, cu 649 de specialiști, iar peste 16.000 de persoane au primit sprijin.

Extinderea la 2.000 de comune presupune adaptarea acestui model la comunități cu resurse, distanțe și nevoi diferite. Experiența proiectului-pilot oferă proceduri și instrumente de lucru, dar aplicarea lor depinde de echipele disponibile în fiecare localitate.

Limitele intervenției comunitare

O echipă comunitară nu poate suplini toate serviciile care lipsesc dintr-o comună. Acolo unde nu există medic de familie, de exemplu, membrii ei pot identifica persoanele care au nevoie de îngrijire și pot facilita accesul la serviciile disponibile, în limitele competențelor profesionale.

Proiectul permite amenajarea și dotarea spațiilor pentru activitatea echipelor, dar nu reprezintă un program general de modernizare a infrastructurii satelor. În mod similar, colaborarea cu poliția sau cu serviciile de protecție în cazurile de abuz nu transferă echipelor atribuțiile acestor instituții.

Rezultatele trebuie să se vadă în viața oamenilor

La încheierea proiectului, numărul comunelor participante, al echipelor funcționale și al beneficiarilor va arăta amploarea intervenției. Evaluarea rezultatelor va trebui să urmărească și schimbările concrete: accesul copiilor la educație, sprijinul acordat vârstnicilor pentru a-și păstra autonomia și posibilitatea persoanelor cu dizabilități de a beneficia de serviciile necesare.

Obligația de a menține echipele cel puțin cinci ani după finalizarea proiectului face din continuitatea serviciilor o responsabilitate locală pe termen lung.

Pentru oamenii din aceste comunități, criteriul rămâne simplu: atunci când apare o problemă, să existe cineva aproape care o observă la timp și îi ajută să găsească o soluție.

Autor: Petruț Mazilu – jurnalist, colaborator al Occidentului Românesc

Material documentat pe baza emisiunii „Serviciul de noapte”, realizată de Maria Țoghină la Radio România Actualități, cu participarea Vergiliei Florea și a lui Raul Giuglea, precum și a relatării publicate de Luminița Voinea pe site-ul RRA la 15 septembrie 2026. Documentarea a fost completată cu informații publicate de Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătății și Eurostat.

Petruț Mazilu are peste 25 de ani de experiență în radio și presa online. Absolvent al specializării Jurnalism din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, a lucrat ca reporter și editor la Radio România. Din 2011, și-a concentrat activitatea asupra jurnalismului digital, la București FM și, ulterior, la Radio România Antena Satelor.

Experiența sa cuprinde reportaje, interviuri și articole pe teme sociale, culturale și de actualitate. La Occidentul Românesc contribuie cu materiale care valorifică dialogul cu specialiști și personalități, prin documentare, contextualizare și atenție față de cititor.

Ilustrația 2 este generată cu ajutorul inteligenței artificiale. Scena este fictivă și ilustrează sprijinul comunitar în mediul rural.