Smaranda Vornicu Shalit, candidată pentru un fotoliu de deputat, din partea PSD

smaranda-vornicu

Doamnă Smaranda Voicu Shalit, orice incursiune virtuală în biografia dvs. este, fără îndoială, un soi de interludiu al surprizelor. În afară de eticheta, uneori dominant, de fiică a marelui Tudor Vornicu, eul dvs. este conturat pe ipostaze socio-profesionale uneori extrem de antagonice. Medic stomatolog, account executive, jurnalist, manager, consilier parlamentar și ministerial, poetă, bloggeriță și, evident, mamă și soție. De ce ați simțit că un loc în Parlament vă va desăvârși, pe termen scurt, cariera?

Vă mulţumesc pentru portretul creionat. Am avut, într-adevăr, marea şansă ca, pe parcursul vieţii, să pot munci în domenii diverse, toate extrem de interesante şi pline de provocări pozitive. Dacă ar trebui să fac un bilanţ al acestor experienţe profesionale, aş spune că sunt două lucruri care mă motivează şi îmi dau energie: scrisul şi interacţiunea cu oamenii. Astfel, cred eu, pot fi un contributor real la mai bunul mers al cetăţii, al societăţii în care trăiesc. Acesta a fost unul dintre motivele principale pe care mi-am bazat decizia de a candida.

Un alt motiv este cel legat de experienţa mea profesională recentă, de activitatea în cadrul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Cu acest prilej, am avut ocazia de a cunoaşte o mulţime de oameni extraordinari, români din toată lumea, şi am participat la conceperea şi iniţierea unor proiecte excelente, multe dintre ele preluate şi continuate ulterior. Ca parlamentar PSD pentru diaspora, aş avea şansa să contribui la finalizarea lor, la lansarea altor programe interesante şi utile pentru diaspora românească.

Am să vă pun în postura ingrată de a vă realiza un autoportret subiectiv, întrebându-vă de ce anume ar trebui să vă voteze românii din Diaspora?

Este, aşa cum spuneţi, o postură oarecum ingrată, însă, ca om politic, trebuie să prezinţi o carte de vizită credibilă, pe baza căreia oamenii să te poată vota în cunoştinţă de cauză. Am o educaţie solidă şi o experienţă profesională şi de viaţă complexă. Sunt energică, exigentă cu mine şi foarte determinată. Aici, poate că soţul meu ar prefera termenul de “încăpăţânată”. Îmi place să construiesc, nu să distrug, şi sunt un bun mediator în situaţii de conflict.  Pe parcursul studiilor, am fost ceea ce unii ar numi o “tocilară”, pentru că îmi place să învăţ lucruri noi, dar şi pentru că vreau să onorez numele pe care îl port. Îmi place să citesc, să gătesc. Îmi iubesc familia şi prietenii. Iubesc România şi sunt foarte sentimentală cu privire la ceea ce ne defineşte în istoria şi în cultura universală.

Admir capacitatea oamenilor de a depăşi dificultăţi şi obstacole greu de imaginat şi de a crea frumuseţe, succes, împlinire. De aceea îi respect, în mod special, pe românii care au decis să îşi părăsească ţara şi să îşi reconstruiească destinul departe de ea. Experienţa mea nu doar profesională, ci şi de familie, m-a pus în contact direct cu aceste realităţi. O mare parte a familiei mele apropiate şi extinse a trăit şi trăieşte peste hotare, în Germania, Italia, Statele Unite şi Israel. Aşadar, ştiu ce înseamnă experienţa autoexilului, a despărţirii de ţară natală, una dintre cele mai complexe experienţe care pot marca destinul unui om. România are obligaţia de a onora această experienţă individuală şi colectivă, de a o înţelege în profunzime şi de a o pune în lumina pe care aceasta o merită.

De ce ați optat pentru o candidatură sub sigla PSD, un partid care nu a performat tocmai bine în Diaspora la ultimele alegeri legislative?

Un om serios nu îşi poate fundamenta decizia de a candida pentru un anume partid pe performanţele electorale anterioare ale acestuia într-un anume spaţiu, ci pe programul cu care se prezintă în faţa alegătorilor şi pe echipa din care face parte. Ori, pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, Partidul Social Democrat are un program pragmatic, coerent, bazat pe cifre şi pe măsuri clare, la toate capitolele, inclusiv cel pentru românii de peste hotare. În plus, sunt onorată să fac parte dintr-o echipă de candidați alcătuită, în cea mai mare parte, din români veniţi din marile noastre comunităţi – Spania, Italia, Republica Moldova, Marea Britanie, Grecia şi Israel. Sunt toţi oameni profesionişti, cu cariere frumoase, care cunosc în mod real aspiraţiile şi preocupările românilor din diaspora.

Să revenim la problemele efective ale diasporei. În larga lor majoritate, contracandidații dvs. din circumscripția 43, vorbesc aproape la unison de înființarea unui Minister al Diasporei, pe care-l prezintă ca pe o instituție-panaceu menită să rezolve aproape implicit toate problemele românilor de pretutindeni. Care este viziunea dvs. în acest caz?

Mă bucur că această idee întruneşte susţinerea multora dintre participanţii la competiţia electorală din diaspora. De altfel, Partidul Social Democrat a exprimat, cu mult înainte de începerea campaniei, sprijnul pentru un asemenea proiect. Un minister al românilor de pretutindeni nu reprezintă o fantezie administrativă, ci o necesitate bazată pe cereri repetate ale unui mare număr de români de peste hotare. Există, la ora actuală, un număr consistent de autorităţi şi structuri administrative cu obiective, atribuţii şi preocupări în acest domeniu. Cu toate eforturile depuse şi deschiderea demonstrată de către toate părţile implicate, inclusiv în cadrul Consiliului Consultativ Interinstituţional, programele și acțiunile pe această problematică rămân, uneori, punctuale, nearmonizate. Fiecare entitate are abordări proprii, iar lipsa unor instrumente reale de implementare a deciziilor comune face ca activitatea să nu aibă eficiența scontată.

În structura şi activitatea acestui minister trebuie să îşi găsească locul şi rezolvarea unui larg spectru de probleme care preocupă comunităţile româneşti, fie că vorbim despre păstrarea identităţii lingvistice, culturale şi spirituale, despre probleme de muncă şi de dreptul la liberă circulaţie, despre relaţia cu autoritarile statului român, despre chestiuni care vizează familiile rămase acasă ori despre procesul de reintegrare al celor care doresc să revină în România. Problematica românilor de pretutindeni îi priveşte, în realitate, pe toţi românii şi este suficient de complexă încât să impună un răspuns administrativ pe măsură al statului român. 

Dezvoltarea unei noi strategii cu privire la românii de pretutindeni, o capacitate sporită de atragere a finanţărilor europene, de finanţare a unor proiecte şi planuri multianuale, ca şi cea de coordonare şi armonizare a tuturor proiectelor şi programelor publice care îi au ca destinatari pe românii de peste hotare – acestea sunt doar câteva dintre argumentele care vin în sprijinul constituirii unei structuri administrative centrale ale cărei atribuţii să fie dedicate exclusiv tematicii românilor de pretutindeni.

Și pentru că am intrat în această zonă a exilului românesc post-comunist, care sunt, în opinia dvs., principalele probleme cu care se confruntă românii din Diaspora?

În primul rând, cred că a venit momentul să vorbim, cu fruntea sus şi cu mândrie, nu doar despre problemele românilor din diaspora, ci şi despre marile lor reuşite, despre performanţe recunoscute la nivel mondial, despre realizări personale admirabile. Trăim într-un climat internaţional foarte complex, suntem interconectaţi în nenumărate moduri şi, în acelaşi timp, ne aflăm într-o competiţie la nivel global. O diaspora atât de importantă valoric şi numeric, precum cea românească, trebuie să devină o prioritate strategică.

Drepturile şi libertăţile românilor trebuie să fie apărate, oriunde aceştia trăiesc, muncesc ori studiază. Ne întâlnim cu situaţii de abuz asupra unor cetăţeni români, fie că este vorba despre un incident xenofob sau despre cazuri dramatice, de trafic de persoane sau de sclavie prin muncă. Anumite procese şi evoluţii politice regionale, de exemplu Brexitul, sau circumstanţe excepţionale pot vulnerabiliza comunităţi sau cetăţeni români. Este esenţial ca ei să ştie că, în astfel de situaţii, statul român le este alături şi le acordă sprijin și asistență, în acord cu normele în domeniu și cu statutul european al României.

Aspectul bunei integrări în ţările de reşedinţă este, şi el, extrem de important. Românii trebuie să se bucure de o informare adecvată şi de o susţinere reală în chestiuni care privesc recunoaşterea studiilor şi a experienţei profesionale preexistente, în clarificarea aspectelor care ţin de documentele personale.  În plus, dialogul bilateral al României cu ţările de reşedinţă trebuie să încurajeze implicarea activă şi afirmarea românilor în comunităţile în care trăiesc, în care contribuie semnificativ la viaţa economică, socială şi culturală.

Nu în ultimul rând, România trebuie să sprijine profilul identitar românesc în toate comunităţile – de lângă graniţe sau din diapora. Românii trebuie să poată simţi şi să se poată manifesta româneşte, oriunde s-ar afla. Fiindcă este un subiect important pentru mine, subliniez aici rolul pe care mass-media de limba română îl are în această afirmare identitară, rol pe care România trebuie să îl recunoască şi pe care trebuie să îl sprijine în mod activ.

Aducerea în țară a românilor care lucrează în străinătate ar însemna și pierderea unor remitențe anuale de preste 5-6 miliarde de EURO, importanți în economia creșterii economice a României. De ce ar fi dispus un viitor guvern să militeze instituțional pentru repatrierea forței de muncă românești de peste granițe?

Dimensiunea actuală a diasporei româneşti – peste 3,4 milioane de cetăţeni români care trăiesc peste hotare, conform datelor oferite de cel mai recent Raport al Naţiunilor Unite pe migraţie – fac prioritară abordarea acestei problematici pentru statul român.

O guvernare responsabilă nu poate milita pentru revenirea românilor acasă în scopuri politicianiste, doar pe baza unor declaraţii de intenţie admirabile, dar lipsite de conţinut. Românii din străinătate sunt extrem de bine conectaţi la realitatea din ţară, ei trebuie să vadă schimbări reale, nu pot fi amăgiţi cu promisiuni ale unor proiecte antreprenoriale vagi ori cu invitaţii de a-şi asuma, din nou, sacrificii ale pionieratului, pe care le-au făcut deja în momentul în care au părăsit ţara.

PSD are un program complex şi coerent, adresat TUTUROR românilor. Aceasta este abordarea social democrată curentă. Direcţiile majore ale programului se referă la consolidarea clasei de mijloc, dezvoltarea infrastructurii, crearea unui sistem de sănătate la standarde europene şi unui învăţământ performant. Acesta este modul în care PSD înţelege să construiască perspective reale de prosperitate şi de trai decent. O clasă de mijloc numeroasă şi de succes în ţară va genera acea energie, acel imbold pentru ca românii din diaspora să se gândească la revenirea în ţară, la investiţii făcute acasă sau la o implicare mai activă în promovarea României în lume.

Ce inițiative (legislative sau instituționale) veți susține în cazul în care votul electoratului vă va valida candidatura printr-un mandat de deputat?

În calitate de parlamentar, una dintre primele legi pe care o voi vota, alături de toţi colegii sociali democraţi, va fi cea cu privire la eliminarea a 102 taxe nefiscale, inclusiv 25 de taxe consulare. Voi participa la elaborarea şi la susţinerea acelor iniţiative legislative care privesc tinerele generaţii de români care se nasc şi cresc peste hotare. Cred că este crucial ca un număr cât mai mare de copii şi tineri români să rămână în legătură cu ţara, să o cunoască şi să o iubească. 

Întrucât am avut contact nemijlocit cu astfel de situaţii, mă voi preocupa de activitatea parlamentară legată de anihilarea fenomenului de trafic de persoane şi situaţiilor de abuz prin muncă. Pe agenda mea se vor regăsi, cu siguranţă, aspecte legate de susţinerea mass-media de limba română din străinătate şi chestiuni care privesc implicarea românilor din diaspora, în cât mai diverse şi pozitive moduri, în reprezentarea României în lume.

Cu ce gânduri îi chemați la vot pe cei din circumscripția Diaspora?

Pe românii din diaspora îi încurajez să privească cu atenţie profilurile celor care candidează şi programele cu care aceştia se prezintă în faţa lor. Pentru că, după toată efervescenţa perioadei de campanie, rămân oamenii pe care îi trimitem să ne reprezinte în Parlament, programele pe care şi le-au asumat şi amploarea susţinerii parlamentare pe care o pot genera în jurul măsurilor iniţiate de ei.

Dincolo de aceasta, cred că votul este un act de maturitate cetăţenească şi, pentru românii din diaspora, este unul dintre gesturile civice prin care îşi consfinţesc legătura cu România. Tocmai de aceea, sper ca exerciţiul democratic la care participăm în aceste zile să arate că noi toţi, indiferent de locul în care ne aflăm, înţelegem că doar împreună putem crea acea Românie prosperă, stabilă, democratică şi profund europeană în care astăzi îndrăznim să credem.

Occidentul Românesc vă mulțumește pentru bunăvoință și vă dorește mult succes în competiție!

Interviu de Rudy Roth pentru Occidentul Românesc