Sibiu, orașul care bate Parisul

Farmecul subtil al „târgului din poveste”

„Sibiul este probabil unul dintre cele mai frumoase orașe din România și una dintre cele mai căutate destinații de călătorie din Europa (…) O combinație minunată între istorie și spiritul vibrant al unui oraș european modern (…) Un loc de admirat pe tot parcursul anului. Este sublim primăvara și vara, și pur și simplu magic de Sărbători, când găzduiește unul dintre cele mai frumoase Târguri de Crăciun din Europa.”

(citat de pe situl oficial: https://www.europeanbestdestinations.com/european-best-destinations-2021/ )

„Care este localitatea europeană pe care ați dori să o vizitați de îndată ce se va putea călători din nou în condiții de siguranță?”, a fost întrebarea adresată la începutul acestui an de către redactorii faimosului site de turism Best European Destinations vizitatorilor proveniți din 190 de țări și zări. Rezultatul sondajului i-a surprins pe mulți, nu însă pe sibienii care știu prea bine în ce comoară de oraș locuiesc. Orașul lor a declasat până și Parisul, ocupând incredibilul loc cinci!

Începând cu anul 2007, când a fost declarată Capitală Culturală Europeană, urbea noastră transilvană de pe malul Cibinului își înscrie regulat numele în fruntea listelor celor mai râvnite orașe din lume. Ba mai mult, la un moment dat, americanii o considerau cel mai romantic oraș de pe Pământ!

Poziția sa privilegiată nu trezește numai admirație, ci și invidie, căci nu puține sunt orașele României care au atins între timp standarde și frumuseți comparabile. Unii susțin că faima i s-ar datora norocului de a fi fost primul oraș românesc „descoperit” după căderea Cortinei de Fier, dar micul oraș medieval de la poalele Făgărașilor se încăpățânează să nu predea ștafeta. Punctează mai ales la vizitatorii străini, care, după cum se vede, judecă imparțial. Dar cum se explică succesul Sibiului? În ce constă unicitatea sa și cui îi datorează magnetismul?

Dincolo de clasicele rute întocmite de tour operatori, există un Sibiu al tunelurilor subterane secrete, care comunică între ele și se pierd prin curți interioare, cu uși mascate, de care nici localnicii nu au știință. Intrările lor sunt zăbrelite, chiar dacă se pot observa cu coada ochiului mai ales prin pivnițele caselor din centru. Dar nu despre aceasta vreau să vorbesc aici, pentru simplu motiv că nici eu, deși am crescut acolo, nu am avut acces la acele labirinturi. Vom vorbi despre ele poate altă dată…

Să rămânem așadar la nivelul solului, aruncând o privire sub stratul superficial, de suprafață. Se cuvine o reverență orașului vechi, pe bună  dreptate lăudat și frecventat, pentru că el creează ambianța de târg medieval romantic, cu străzi înguste, pavate cu piatră și case înghesuite una în alta, care parcă ne privesc curioase prin lucarnele „ochilor” lor sprâncenați. Pe fundalul acestei superbe atmosfere de calm, care ne transportă instantaneu departe de tumultul accelerat al vieții moderne, se brodează meandrele unei vieți doar aparent molcome.

Dar cine sunt actorii și ce piese se joacă pe aceasta scenă? Propun să ne imaginăm orașul ca pe un personaj viu; în acest fel, va fi mai simplu să-l înțelegem și să-l simțim. Ce fel de personaj ar fi Sibiul? Dacă Parisul se poate asemui cu o femeie elegantă, Barcelona cu o sclipitoare pasăre multicoloră, iar Roma cu o tânără fată romantică, Sibiul, fără îndoială, ar trebui să arate ca un menestrel. Toate calitățile de care dispune un astfel de personaj medieval se regăsesc într-o formă sau alte pe harta și în calendarul manifestărilor orașului. Pentru că Sibiul înseamnă în primul și în primul rând, artă. Orice sibian care a crescut înconjurat de sintagamele fond plastic, expoziție de fotografii, centru etnografic, magazin de artizanat, Casa Artelor, Pasajul Aurarilor, muzee peste muzee etc., știe despre ce vorbesc.

Un menestrel nu este doar cântăreț și poet, ci și bun actor și dansator. Unul dintre cele mai importante festivaluri de teatru din lume, al treilea ca mărime din Europa, se celebrează la Sibiu. La început de vară, timp de zece zile, întreg orașul se transformă într-o scenă sub cerul liber, populată, de exemplu, cu actori din 73 de țări, care susțin nu mai puțin de 550 de spectacole! Realitatea și imaginarul se împletesc într-o asemenea măsură încât nimeni nu se mai miră dacă întâlnește un actor de renume mondial pe stradă, sau dacă i se întâmplă să stea la coadă la covrigi calzi lângă, să zicem,  Isabelle Hupert. Numele Marilor Personalități din teatru și film se aliniază mai apoi cuminți, cu steaua aurită aferentă, pe caldarâmul Aleii Celebrităților din Parcul Tineretului, micul nostru Hall of Fame autohton.

Fac o mică paranteză: în iunie 2019, înainte ca Papa Francisc să aterizeze la Sibiu, șefii celor 27 de state europene, în frunte cu Angela Merkel și Manuel Macron, se aliniau și ei în Piața Mare din Sibiu pentru fotografia de grup. Cam tot prin aceeași perioadă, eu mă grăbeam să asist la un dialog cu publicul, susținut de actorul american Tim Robbins într-una dintre librăriile aflate pe o stradă adiacentă. Închid paranteza, dar sper că se simte stresul pozitiv (aviz celor care încă mai cred că Sibiul e un oraș ușor „amorțit”).

Revenim la menestrelul nostru, cel care cântă și dansează. Din motive de spațiu, dau doar câteva repere muzicale: vestitul Sibiu Jazz Festival; Ansamblul folcloric profesionist Cindrelul-Junii Sibiului (cea mai veche formație de dansuri populare a României și una dintre cele mai vechi din Europa, care a susținut peste 40.000 de spectacole, obținând peste 100 de premii naționale și 60 de premii internaționale); Filarmonica de Stat (continuatoarea tradiției uneia dintre primele școli europene de orgă din secolul al XVI-lea); memorabilele concerte susținute de Franz Liszt, Johan Strauss, Johannes Brahms, Joseph Joachim, Richard Strauss, Montserrat Caballé; Astra Film Festival (unul dintre cele mai importante festivaluri de film documentar din Europa); Festivalul Internațional de dans Clasic și Contemporan (cu peste 200 de profesioniști din întreaga lume).

Vorbind despre dans, menestrelul nostru sibian poate nu e capabil să-l concureze pe legendarul Strohschneider, care obișnuia să-și balanseze prăjina pe o sfoară la înălțimi amețitoare deasupra capetelor precupeților din Piața Mică în urmă cu o sută de ani, dar el sigur știe să se dea cu bicicleta, profitând de cei nu mai puțin decât 65 de km de culoar care se întind în afara frecventatelor ziduri ale cetății. Popularelor manifestări I´Velo Street Art Tour și Bicicletele Cochete li se adaugă marele Tur Ciclist al Sibiului și alte competiții sportive profesioniste (Raliul Sibiului, Maratonul Internațional, Alpha Basketball Tour, Cupa de Karate Kyokushin Open, turneul de beach volleyball Sibiu Sands, campionatele de schi de la Păltiniș etc.). Pentru că și sportul e un fel de artă, cel puțin așa ar spune menestrelul nostru, silit prin natura muncii sale de artist ambulant să se deplaseze în permanență.

Deși e copilăros să te mândrești că ai fi primul la slănină, nu mă pot abține să nu pomenesc câteva premiere naționale deținute de Sibiu: primul spital (la 1292!), prima şcoală (1380), prima farmacie (1494), prima tipografie (1525), prima fabrică de bere (1717), prima clădire de teatru (1788),  primul pod de fontă turnată (Podul Minciunilor 1859), primul omnibuz electric, prima grădină zoologică, primul SPA (baie populară), prima stațiune montană, prima rachetă în trepte din lume (deja din 1555), primul muzeu (1718), cel mai vechi ziar din sud-estul Europei (Telegraful Român, la 1853). În secolul al XVIII-lea, Sibiul era cea mai estică localitate accesată de serviciile de poștă din Europa iar mai târziu a fost al treilea oraș din Imperiul Austro Ungar dotat cu iluminare stradală electrică. Și mai recent: Sibiul este primul și unicul oraş din România distins cu 3 stele Michelin. Din anul 2019 zona este Regiune Gastronomică Europeană.

Fondat în anul 1190 de coloniștii germani pe locul unui fost castru roman cu numele Cedonia, mai târziu denumit în latină Cibinium, orașul Hermannstadt de pe atunci a permis abia în anul 1781 stabilirea în incinta sa a locuitorilor de alte naționalități decât cea germană (mai ales români și maghiari). Coloniştii au adus cu ei experienţa şi cunoştinţele din aşezările lor de baştină. Pe acea structură economică s-a dezvoltat ulterior comerţul, care a dus faima Sibiului peste hotare. Până în zilele noastre, Sibiul e aproape în tot și în toate. Fără piesele electronice și pneurile fabricate la Sibiu de concernele Siemens și Continentale, multe dintre mașinile noastre nu s-ar clinti din loc, iar țiglele de pe acoperișurile multor case din Europa, produsele lactate, de panificație și mezeluri, care poartă uneori nume faimoase, pe care poate nici nu le bănuiați (nu spun care) sunt fabricate tot aici. Până și gențile de lux marca LUPO Barcelona se confecționează pe comandă la Sibiu!

Ce face însă sibianul de rând când vrea să se relaxeze? Sevillanul are Cartuja, vienezul Donauinsel, catalanul Masivul Montserrat, sibianul se duce în Dumbrava Sibiului. Acolo își încarcă bateriile și, dacă are destul timp, dă o fugă și până la Rășinari sau prin Mărginime, unde  tradiția pastorală și mediul natural al munților emană profunzimi spirituale care-l ancorează, ilustrând esența sufletului românesc în toată splendoarea sa.

Muzeul în aer liber ASTRA, cu case originale aduse din satele României, probează ingeniozitatea românilor și talentul lor de meșteșugari. Generos găzduit pe o imensă suprafață, cu păduri și poieni, oferă nu doar ocazia de a arunca o privire în trecut, ci și în viitor (aviz adepților dezvoltării sustenabile: acolo se vede cum putem face aproape orice fără electricitate și fără benzină!). Tot pe linia tehnicii se înscrie și muzeul sibian al locomotivelor cu aburi, acerb frecventat mai ales de străini. Ce vrei mai mult, suflet însetat?

De veți ajunge acolo, adăstați o clipă la una din terasele din centru, privind la clovnul care înveselește trecătorii umflând baloane și clăbuci de săpun. Și poate veți simți săgeata unei mici revelații, așa cum a simțit scriitorul sibian Paul Goma când a afirmat: „pe Corso, timpul devine ca un burduf de acordeon.”

Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg – Economist, scriitor și jurnalist, promotor de cultură, traducător. Senior Editor în cadrul redacției Occidentul Românesc. 

Foto: benvoyagedonc.com/, juniisibiului.ro/