Schimb de experienţă româno-spaniol în San Fernando de Henares
În perioada 10-17 aprilie a avut loc, în municipiul San Fernando de Henares, „Prima Întâlnire Internaţională a Cetăţeniei Europene”, un proiect realizat de Departamentul de Bunăstare Socială din cadrul Primăriei San Fernando de Henares şi finanţat de Comisia Europeană prin intermediul Programului „Europa pentru cetăţeni”. Menţionăm că această întâlnire, la care au participat delegaţii oficiale din oraşele Vaslui, Câmpia Turzii şi San Fernando de Henrares – localităţi înfrăţite la 24 martie 2010 -, este doar una dintre activităţile întregului proiect, desfăşurat între 1 februarie şi 1 iulie a.c. Un alt obiectiv al proiectului este crearea unei reţele şi a unui spaţiu virtual (www.wix.com/europaenred.ue), prin intermediul căruia, sfidând distanţa, cetăţenii celor trei municipii înfrăţite să fie în permanentă legătură, schimbând opinii şi experienţe despre politica europeană şi activităţile realizate în cadrul proiectului. Occidentul Românesc a stat de vorbă cu reprezentaţi ai celor trei delegaţii, dorind să afle, nu atât detalii despre numeroasele activităţi desfăşurate pe parcursul săptămânii acestei întâlniri, cât despre felul în care sunt percepuţi românii, având în vedere că în San Fernando de Henares numărul acestora este semnificativ, prin urmare autorităţile locale au contact cu conaţionalii noştri.
Spanioli, despre români
Mayte Naranjo Iglesias, Directoarea Departamentului de Bunăstare Socială din cadrul Primăriei San Fernando de Henares, ne-a declarat: “Avem o bună părere despre românii care locuiesc în San Fernando de Henares – sunt muncitori, politicoşi, şi foarte mulţi dintre ei au studii superioare, de multe ori de invidiat. Problemele vin din partea celor care nu respectă colectivitatea, dar asta nu are nimic de-a face cu naţionalitatea sau ţara de provenienţă a cetăţenilor, persoane needucate sunt peste tot în lume”. În ceea ce-i priveşte pe românii din delegaţiile venite în vizita de lucru, Mayte ne-a mărturisit că cel mai mult a surprins-o uimirea cu care aceştia au întâmpinat “vitalitatea bătrânilor participanţi la întâlnire; emoţia românilor în faţa persoanelor de 80 de ani făcând cinematografie şi povestindu-şi viaţa”.
De asemenea, i-au atras atenţia remarcile românilor cu privire la “posibilitatea de a face diverse lucruri cu copiii, cu minimum de mijloace materiale. M-a surprins mirarea lor în faţa copiilor care desenau şi se jucau pe jos”.
Români printre români
Adina Butnaru, mediator intercultural în cadrul Departamentului de Bunăstare Socială din cadrul Primăriei San Fernando de Henares, este o româncă ce poate fi considerată de succes, o tânără cu care ne putem mândri în Spania. Am întrebat-o cum a petrecut săptămâna în care a fost atât de aproape de concetăţenii săi, fiind mereu alături de delegațiile venite din România. “Această întâlnire a fost pentru mine o mare bucurie, pentru că sunt româncă”, ne-a spus Adina. “Dar mă consider, cel puţin cu sufletul, spaniolă, pentru că, după cum se ştie, inima nu ţine cont de paşaport sau naţionalitate. La aceasta se adaugă faptul că anii pe care i-am petrecut în Spania au fost cei mai fericiţi din viaţa mea”, ne-a mărturisit în final Adina.
Români, despre români
Cu părere de rău am aflat de la unii din reprezentanţii celor două delegaţii din Vaslui şi Câmpia Turzii că imaginea românilor din Spania este umbrită tot de românii din Spania, deşi acest lucru nu este confirmat de oficialităţile locale. „Patroana de la un bar de aici, din San Fernando, nu ne-a vorbit prea frumos de români”, ne-a mărturisit Vasile Pavăl, primarul oraşului Vaslui. Interesaţi de comportamentul românilor care locuiesc în San Fernando de Henares, la întâlnirea cu oficialităţile locale, printre care şi reprezentanţi ai Poliţiei, delegaţia română a adus în discuţie această temă, primind răspunsul că „etnia de români nu creează probleme de competenţa poliţiei locale. Deci tot un român a vorbit urât de români, însă cred că părerea oficialităţilor locale este cea adevărată”, a mai spus Vasile Pavăl. Tot de la primarul din Vaslui am aflat că, din nefericire, în România, românii din Spania încă mai sunt percepuţi precum căpşunari “pentru că aceasta este meseria care îi face să ia drumul Spaniei. Românii din Spania, care lucrează în domenii mai intelectuale, nu s-au făcut cunoscuţi, nu sunt văzuţi în România”. Din fericire, a adăugat Vasile Pavăl, “am cunoscut aici români de care autorităţile locale au vorbit la superlativ”.
Cum se vede Occidentul?
Am fost curioşi să aflăm dacă Occidentul se mai vede de acasă ca fiind acel paradis la care visam cu toţii în perioada comunistă. Plus că ni s-a părut interesant să cunoaştem punctul de vedere al oficialităţilor române, diferit de al persoanelor care vin în Spania, nicidecum în vizită, ci în căutarea unui trai mai bun. Acesta a fost şi obiectivul celor două delegaţii: “Am vrut să percepem la acest nivel relaţiile, nu am coborât la stradă, ci doar ne-am întâlnit cu cei din stradă”, ne-a spus primarul Vasile Pavăl, trăgând concluzia că “există domenii în care mai avem de învăţat”. Mihai Carp, Comisar şef de poliţie şi Inspector şef – IPJ Vaslui, a remarcat că “doar la capitolul infrastructură spaniolii stau mai bine decât noi, în ceea ce priveşte restul, în special profesioniştii, suntem la fel”, de aceeaşi părere fiind şi viceprimarul municipiului Vaslui, Valeriu Caragaţă, care a afirmat că “România nu e departe în ceea ce priveşte profesioniştii şi responsabilitatea oamenilor”, precizând că, în România, “trebuie să schimbăm mentalitatea socială, pentru că mentalitatea muncii există.”
Concluzii
Ce a însemnat „Prima Întâlnire Internaţională a Cetăţeniei Europene”? După cum ne-a mărturisit Mayte Naranjo Iglesias, “posibilitatea de a se întâlni cetăţeni din diferite ţări europene şi de a schimba experienţe legate de teme ca: resursele pentru bătrâni; situaţia persoanelor cu dizabilităţi într-o Europă diversificată, din perspectiva politicii pe care o abordează Uniunea Europeană în acest sens, prin Strategia 2010; şi situaţia copiilor şi tinerilor în oraşele noastre.” Adina Butnaru a ţinut că sublinieze că “acest tip de întâlniri scot la iveală o nouă realitate europeană plină de provocări şi oportunităţi”.
Concluzia noastră? Fondurile europene există, pot fi accesate şi folosite pentru proiecte de acest gen, şi sperăm ca românii să ia aminte şi să facă demersurile necesare pentru a beneficia de ele, pentru că am fost mereu în Europa, acum suntem în Uniunea Europeană şi trebuie să ne comportăm ca atare.
A consemnat, Ana-Maria Marinescu