La Palma, remodelată de vulcani: trei erupții care au schimbat peisajul insulei

Un studiu coordonat de grupul de cercetare Geomorfologie, Teritoriu și Peisaj în Regiuni Vulcanice (Geovol) al Universității Castilla-La Mancha analizează modul în care trei erupții au remodelat insula La Palma din arhipelagul Canare: San Juan, în 1949, Teneguía, în 1971, și Tajogaite, în 2021. Cercetarea urmărește schimbările produse asupra reliefului, vegetației și utilizării terenurilor, evidențiind atât distrugerile provocate, cât și formarea unor noi peisaje vulcanice.

Studiul a fost publicat în revista științifică Vegueta a Universității Las Palmas de Gran Canaria. Rezumatul lucrării indică o suprafață afectată de aproximativ 1.800 de hectare în urma celor trei erupții. Autorii sunt Rafael U. Gosálvez Rey, Rafael Becerra-Ramírez, Estela Escobar, Aarón M. Santana-Cordero și Nemesio M. Pérez, cercetători afiliați Universității Castilla-La Mancha, Universității Salamanca și Institutului Vulcanologic din Canare (Involcan).

Analiza se bazează pe interpretarea fotografiilor aeriene, consultarea hărților și a bibliografiei de specialitate, precum și pe observații de teren. Aceste surse au permis cercetătorilor să reconstituie transformările provocate de erupții și să urmărească evoluția ulterioară a zonelor afectate.

Erupțiile au distrus culturi agricole, locuințe și infrastructură, dar au generat și conuri vulcanice, tuneluri de lavă și întinderi acoperite de lavă solidificată. În zonele în care lava a ajuns în ocean s-au format platforme costiere cunoscute local drept fajanas, care au extins suprafața insulei.

Cercetarea evidențiază și procesele de refacere a vegetației. După încheierea erupțiilor apar specii pionier, capabile să colonizeze terenurile nou formate. Suprafețele rămase neacoperite de curgerile de lavă, denumite kipukas, constituie refugii pentru biodiversitate și contribuie la recolonizarea ecologică a zonelor învecinate.

În cazul Tajogaite, conul vulcanic de aproximativ 250 de metri înălțime și noile platforme costiere au schimbat ireversibil peisajul văii Aridane. Autorii consideră că refacerea zonelor afectate trebuie realizată în acord cu protejarea patrimoniului geologic. Aceștia avertizează că unele intervenții asupra terenurilor acoperite de lavă duc la dispariția unor formațiuni de mare valoare științifică.

În contextul împlinirii a cinci ani de la începutul erupției din 2021, Rafael Ubaldo Gosálvez Rey a explicat pentru agenția EFE că observațiile acumulate oferă o perspectivă deosebit de valoroasă asupra efectelor vulcanismului. Potrivit directorului Geovol-UCLM, cercetătorii pot înțelege mai bine atât consecințele distructive ale unei erupții, cât și procesele prin care aceasta generează noi peisaje și ecosisteme.

Studiul evidențiază totodată potențialul acestor teritorii pentru popularizarea științei și dezvoltarea geoturismului, o formă de turism dedicată descoperirii și înțelegerii patrimoniului geologic. Autorii susțin o abordare care să armonizeze reconstrucția zonelor afectate cu păstrarea formațiunilor vulcanice reprezentative pentru istoria naturală a insulei.

Surse: revista științifică Vegueta; agenția de presă EFE. Material redactat pe baza studiului publicat în revista științifică Vegueta și a informațiilor prezentate de agenția EFE.

Mircea Fluieraș – Jurnalist la Occidentul Românesc

Mircea Fluieraș este redactor la Occidentul Românesc de peste 15 ani, unde abordează teme de actualitate, administrație publică, politici fiscale și reforme instituționale. Pune accent pe documentare și pe explicarea clară a subiectelor de interes public. În acest articol prezintă concluziile unui studiu despre transformările provocate de erupțiile vulcanice din La Palma, cu accent pe refacerea naturii și protejarea patrimoniului geologic în procesul de reconstrucție.