Interviu al Preşedintelui Senatului României, Preşedinte al PNL şi Co-preşedinte al USL, Crin Antonescu, acordat Asociaţiei Jurnaliştilor Români de Pretutindeni

1. Cât de importanţi sunt românii de pretutindeni în perspectiva alegerilor prezidenţiale de anul viitor?

Crin Antonescu: Românii de pretutindeni sunt o parte integrantă a poporului român şi a spiritualităţii româneşti. Eu îi consider o resursă foarte importantă, poate cea mai importantă, pentru viitorul poporului nostru şi al României şi nu doresc să vorbim despre ei doar din perspectiva alegerilor prezidenţiale. Lumea actuală este marcată de cursa fiecărei ţări de a câştigă competitivitate economică, de a atrage investiţii şi forţă de muncă cu un grad înalt de calificare. De aceea eu văd crearea unui spaţiu românesc extins al culturii, educaţiei, cercetării şi comerţului, care să îi includă pe toţi românii, că pe o premisa importantă a progresului economic şi social. Aş vrea să construim un adevărat parteneriat pentru dezvoltare între românii care trăiesc în interiorul graniţelor şi cei care trăiesc în cadrul comunităţilor românilor de pretutindeni. Să nu uităm că mulţi dintre românii din afară ţării pot deveni oricând investitori în România, fie generând mici afaceri, fie investind pe piaţă de capital. Prin cunoştinţele pe care le-au acumulat despre ţările unde locuiesc, ei pot contribui la atragerea de investiţii către România, la îmbunătăţirea imaginii mediului de afaceri românesc. Comunităţile de români de pretutindeni contribuie deja la dezvoltarea comerţului exterior al ţării prin cererea de produse româneşti, vin în vacanţe în ţară şi susţin în felul acesta turismul românesc. Aceştia reprezintă un rezervor fantastic de resurse umane, sunt bine pregătiţi şi obişnuiţi cu o altă etică a muncii. Nu mai insist asupra remitenţelor, rolul lor în economia românească este binecunoscut. Şi mai sunt multe alte domenii în care românii de pretutindeni îşi aduc contribuţia la dezvoltarea ţării noastre. Suntem o ţară mare la nivelul UE, cu aproximativ 20 milioane de locuitori, dar alte multe milioane de români sunt în afară României şi avem bucuria să îi vedem simţind româneşte şi contribuind la progresul ţării noastre.

2. Cum credeţi că sunteţi perceput dumneavoastră, ca om politic, de românii din diaspora ?

Crin Antonescu : Nu este un secret faptul că în anul 2014 voi candida la alegerile prezidenţiale din România. Urmăresc cu multă atenţie problemele comunităţilor românilor de pretutindeni pentru că, în opinia mea, Preşedintele României are o responsabilitate particulară, simbolică în raport cu românii din afară graniţelor. Nu spun acest lucru plecând de la atribuţiile constituţionale pe care le are preşedintele şi nici de la un calcul electoral. Pentru mine este mai mult o chestiune de suflet, dacă vreţi. Preşedintele este ales de români prin votul lor direct, are o reprezentativitate foarte mare, dar şi răspunderea politică este la fel de mare. Un preşedinte al României are datoria să ducă tuturor comunităţilor românilor de pretutindeni mesajul de susţinere din partea statului român şi să vegheze că acest mesaj să fie susţinut de acţiuni concrete la nivelul tuturor instituţiilor statului. Ştiu că nu e de ajuns doar să dăm un mesaj de susţinere pentru românii de pretutindeni, şi că e nevoie de preocupare sistematică, de programe, de dialog constant. Iar în această privinţa preşedintele ţării poate să fie un garant. În opinia mea, este mai puţin important cum sunt perceput astăzi, cât ceea ce mi-am propus să fac în această direcţie.

3. Sunteţi pentru votul prin corespondenţă sau cel electronic ? Cine ar trebui să voteze şi cine nu în diaspora ?

Crin Antonescu: Aşa cum am spus, este de dorit o legătură extrem de strânsă între românii de pretutindeni şi România. Personal, eu cred că unul dintre elementele cele mai importante care pot favoriza o astfel de legătură este implicarea românilor de pretutindeni în dezbaterile politice privind viitorul ţării noastre, deci şi în procesul electoral. Opinia acestora contează, şi de aceea românii, oriunde s-ar află, îşi pot exprimă părerea despre direcţiile în care trebuie să meargă ţară, despre ce este bine şi ce este rău în ceea ce se întâmplă la Bucureşti. Propagandă ostilă mie a încercat să acrediteze ideea că în opinia mea românii din diaspora nu ar trebui să îşi exprime votul la alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Este fals, este o dezinformare. Eu doresc doar că statul român să asigure un sistem de vot sigur şi corect. Cetăţenii români au dreptul de a călători în străinătate, au dreptul de a locui temporar sau permanent în alte ţări. Pe de altă parte, ei au dreptul de a vota pentru diferite tipuri de alegeri care au loc în România, iar acest drept nu poate fi îngrădit în nici un fel. Din contra acest drept trebuie să fie încurajat, iar autorităţile de la Bucureşti trebuie să caute soluţii pentru a face posibil acest lucru în condiţii cât mai bune. La alegerile de până acum au fost deschise secţii de votare în străinătate, dar multe ţări folosesc votul de la distanţă şi este posibil că şi noi să învăţăm din experienţă lor. Între sistemele de vot la distanţă, votul electronic este, în prezent, cel mai modern. Diferitele sisteme de votare prin corespondenţă pe hârtie sunt pe cale de a fi abandonate inclusiv de statele care le folosesc. Motivul ţine de expansiunea Internetului, pe care oamenii îl folosesc cu uşurinţă în toate domeniile. În plus, sistemele de vot electronic oferă mai multe garanţii cu privire la corectitudinea şi secretul votului, numărarea este mai rapidă etc. Evident, pentru a fi îndeplinite toate aceste condiţii este necesară opţiunea pentru un sistem de vot electronic care să fie securizat şi performant, altminteri ar există multe îndoieli în privinţa acestuia. Eu spun limpede un lucru, dreptul de vot e garantat pentru orice cetăţean al României indiferent unde trăieşte. Pe de altă parte e nevoie de un sistem sigur şi transparent care să garanteze exprimarea şi numărarea corectă a acestor voturi. Nu trebuie să planeze nicio suspiciune aşa cum s-a întâmplat în 2009, că pe votul românilor din diaspora s-ar putea organiza operaţiuni electorale mai puţin corecte.

4. Care sunt perspectivele României în momentul de faţă?

Crin Antonescu: Dacă ar fi să analizez România anului 2013 pentru a face o proiecţie a modului în care va evolua ţară noastră în perioada următoare, aş spune că România este un stat în plin proces de afirmare, cu bune oportunităţi de investiţii şi perspective încurajatoare de dezvoltare. România se defineşte în lume prin acordurile semnate şi prin structurile din care face parte, şi mă refer aici în primul rând la statutul sau de membru al UE şi NATO şi la parteneriatul strategic cu SUA. Din acest punct de vedere, România îşi reafirmă şi reconfirmă opţiunile sale majore de politică externă: continuarea şi dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA, onorarea obligaţiilor şi responsabilităţilor care decurg din apartenenţa să la NATO, consolidarea statutului de membru UE. Odată cu preluarea guvernării, USL şi-a propus să scoată România din nemeritatul con de umbră în care a fost plasată prea multă vreme. România a depăşit momentele dificile ale crizei economice care puteau provoca derapaje periculoase, iar datele macroeconomice recente justifică încrederea că ţară noastră se va înscrie pe un trend ascendent în perioada următoare şi că poate deveni o voce cu rezonanţă în rândul ţărilor europene şi nu numai. Fundamentele solide ale României sunt cuplate cu dorinţa Guvernului de a pune în aplicare reformele şi în acest context sunt convins că ţară are potenţialul de a ajunge printre liderii creşterii economice în Uniunea Europeană. De altfel, evoluţia pozitivă a economiei româneşti este analizată de publicaţii prestigioase şi de instituţiile de profil, imaginea României se îmbunătăţeşte treptat, iar statul român, datorită evoluţiei economice, a devenit un punct de atracţie pentru investitorii străini. Cu fiecare etapă, guvernarea din care Partidul Naţional Liberal face parte demonstrează că acţionează diferit faţă de cabinetele anterioare, iar rezultatele politicilor coerente vor deveni tot mai vizibile în viitor.

5. Ce credeţi că s-a greşit în actuala guvernare? Ce ar trebui corectat?

Crin Antonescu: Nu aş putea să indic o zona de activitate guvernamentală care este deficitară sau care a fost neglijată de la preluarea mandatului de către Cabinetul USL. Ştiu nu doar ce s-a făcut şi ce poate lesne observă toată lumea, ştiu care au fost zi de zi preocupările acestui guvern, deşi personal nu sunt membru al Executivului. În acelaşi timp, cunosc şi ceea ce nu s-a realizat încă, lucrurile pe care le mai avem de făcut pentru a ne respecta în totalitate obiectivele asumate în programul de guvernare. Uniunea Social Liberală a fost creată cu un scop clar, apoi s-a prezentat la alegeri cu un Program de guvernare concret care este în curs de implementare şi pe baza căruia a obţinut majoritatea voturilor alegătorilor. Sunt lucruri care nu aparţin doar Partidului Naţional Liberal că viziune şi că obiective, ci USL. Sunt lucruri care figurează la loc de frunte în programul electoral şi în Programul de guvernare al Uniunii Social Liberale. Avem obligaţia că împreună cu partenerii noştri, aşa cum am făcut-o cu destul succes în această privinţa şi pe parcursul lui 2013, să guvernăm bine această ţară, să abordăm actul guvernamental, susţinerea lui de către majoritatea parlamentară din perspectiva mizelor reale şi anume marile politici publice, marile politici în interesul cetăţeanului şi în interesul societăţii româneşti. Acestea sunt sau ar trebui să fie temele de dezbatere şi eventual temele de confruntare. Acestea şi nu altele! Aşadar, vom continuă agenda asumată în faţă alegătorilor punctând că, până acum, guvernarea USL a înfăptuit o serie de măsuri şi demersuri concrete în cele mai importante domenii: reîntregirea salariilor şi pensiilor, menţinerea cotei unice – cea mai scăzută din Uniunea Europeană cu excepţia Bulgariei, reducerea TVA-ului la pâine etc. Chiar dacă la nivelul alianţei au mai existat divergente, aşa cum este şi firesc la o coaliţie de o asemenea anvergură, punctele de vedere diferite nu s-au reflectat şi în activitatea guvernamentală. Vom discuta la începutul acestui an despre instituirea unor mecanisme care să reglementeze funcţionarea alianţei la nivel central, la nivel local, care să fie reglementate de Protocolul USL. Problema divergenţelor dintre PNL şi PSD la nivel local sau central este o problema a noastră, nu a cetăţenilor. Cetăţenii ne-au trimis aici că să le rezolvăm problemele, restul sunt problemele noastre şi trebuie să le rezolvăm cât mai discret, cât mai eficient şi cât mai serios. Cred, aşadar, că poziţia şi atitudinea corectă, lucidă şi cu şanse de a da rezultate este să fim corecţi, să fim responsabili pentru propunerile şi acţiunile pe care le facem, să comunicăm mai mult despre lucrurile pe care le-am făcut, să fim conştienţi de greutatea, de povara uriaşă a aşteptărilor pe care oamenii le au de la noi.

6. Credeţi că românii trăiesc mai bine acum decât în urmă cu 3-4 ani?

Crin Antonescu: Nu. Românii nu trăiesc mai bine decât acum 3-4 ani pentru că ei suportă efectele crizei, în comparaţie perioada de creştere economică de acum mai bine de patru ani, perioada guvernării liberale. Este însă important că am reparat nedreptăţile provocate de fostele guvernări pedeliste reîntregind pensiile şi salariile şi continuăm să luăm măsuri pentru a îmbunătăţi viaţă cetăţenilor. Guvernul USL a mai reuşit un lucru foarte important: continuarea ajustării fiscale, fără a tăia din veniturile populaţiei, găsind concomitent soluţii de relansare a economiei. Au fost luate mai multe măsuri care produc efecte imediate, vizibile. De pildă, pâinea s-a ieftinit că urmare a reducerii TVA, iar o cota de TVA redusă ar putea fi aplicată de anul viitor şi altor produse. Cota de impozitare unică a rămas neschimbată. Practic, nicio taxa aplicabilă tuturor cetăţenilor nu a crescut. CAS-ul la angajator va scădea în al doilea semestru al anului 2014 cu 3%, poate chiar 5%, dacă lucrurile merg bine. Este un angajament politic al guvernului şi al USL şi, în aceeaşi măsură, o victorie a Partidului Naţional Liberal, care a susţinut această măsură, văzută că un sprijin important acordat mediului de afaceri. De asemenea, în această perioada de iarnă, Guvernul acordă ajutoare pentru plata facturilor la încălzire şi a curentului electric. Deşi a trebuit să rezolve multe dintre problemele rămase restante de fostele guverne PDL, mă bucur să constat că am realizat un compromis corect între austeritate şi relansare economică, între economic şi social, între nevoia unui stat puternic şi reducerea risipei. În acelaşi timp, viziunea liberală în economie presupune sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului, iar încurajarea cât mai multor cetăţeni de a se întreţine din propriile afaceri ar despovăra, de fapt, atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale de stat. Pe termen mediu şi lung, cred cu tărie că prosperitatea românilor reclamă o viziune fiscal-bugetară liberală, adică măsuri hotărâte de simplificare fiscală şi, totodată, de stimulare fiscală a mediului de afaceri, a clasei de mijloc şi întreprinzătorilor care creează locuri de muncă şi generează prosperitate şi dezvoltare.

7. Ar trebui să facă ceva guvernul României pentru a reţine în ţară tinerii? Cei cu şi fără diplome.

Crin Antonescu: Guvernul USL a făcut, deja, lucruri concrete pentru că tinerii absolvenţi să-şi găsească mai uşor un loc de muncă. Din această toamna au intrat în vigoare modificările legii care acordă stimulente firmelor care angajează tineri stagiari fiind redusă perioada minimă de angajare şi păstrate ajutoarele băneşti acordate de stat. După nouă lege, angajatorul nu mai este scutit de plata contribuţiei la bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar primeşte, în continuare, sume importante de bani. O altă modificare adusă Legii 76/2002 este şi aceea de introducere a noţiunilor de şomer de lungă durata şi de tânăr cu risc de marginalizare socială. Odată cu aceste noţiuni a fost introdusă în lege şi categoria „angajatorilor de inserţie”, cei care recrutează astfel de tineri şi care obţin lunar, pentru fiecare dintre ei, o suma de cel mult 1.000 de lei. De altfel, datorită măsurilor implementate, Guvernul USL a generat în ultimul an 105.000 locuri de muncă suplimentare, faţă de sfârşitul lunii aprilie 2012, iar statistică ne arată că în regiunea centrală a României există zone unde rată şomajului este aproape de zero. Avem în continuare nevoie de planuri în domeniul economic concepute special pentru tineri, pentru ceea ce înseamnă antreprenorul tânăr, pentru tinerii care au nevoie de locuri de muncă. Nu cred că România şi, în general, întreagă lume poate depăşi paradigmă crizei fără inovaţie. Iar dacă inovaţia stă la baza creşterii economice, tinerii reprezintă motorul inovării.

8. Care ar fi deosebirea, după părerea dvs., dintre românii din ţară şi cei din afară?

Crin Antonescu: Eu cred că trebuie să ne gândim în primul rând la lucrurile care îi apropie pe toţi românii, la lucrurile care îi ţin laolaltă: spiritualitatea, limba, conştiinţa unui destin istoric comun, părinţii şi rudele pe care le au în ţară şi multe altele. Aşa cum am mai spus, sunt foarte multe lucruri care i-au ţinut alături pe români de-a lungul istoriei, iar acum lucrurile stau la fel. În afară de acestea sunt şi diferenţe, unii români au cetăţenia României, alţii pe cea a Republicii Moldova sau pe a altor ţări. Avem comunităţi recente, formate în ultimele două decenii prin emigrarea unor români din motive economice în ţări mai dezvoltate economic, preponderent ţări ale Uniunii Europene. Avem comunităţi istorice în toate ţările vecine care au statut de minorităţi naţionale. Avem comunităţi formate din persoane emigrate în timpul regimului totalitar comunist spre „Lumea liberă” sau din descendenţi ai acestor persoane. Dar pentru noi nu este nici o diferenţa, îi tratăm la fel pe toţi cei care se consideră a fi români.

9. Care este relaţia dvs. cu jurnaliştii români de pretutindeni ?

Crin Antonescu: Îi admir în mod deosebit pe ziariştii de limba română care îşi fac meseria în afară ţării. M-am întâlnit cu mulţi dintre ei şi ştiu că pentru ei este adesea neînchipuit de greu să facă acest lucru în ţările în care fac presă românească. Pe de altă parte, alături de Biserica, ei au un rol extrem de important în unificarea şi consolidarea comunităţilor de români. Acolo unde există o presă românească de calitate sunt şi cele mai unite comunităţi româneşti, cele mai frumoase festivaluri româneşti, cea mai bună punere în valoare a tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti. Pe toţi îi încurajez să continue în acelaşi fel, cu speranţa că vor avea întotdeauna resursele materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii.

10. Aveţi în plan vizite prin comunităţile româneşti din afară?

Crin Antonescu: Orice întâlnire cu comunităţile de români de pretutindeni sau cu reprezentanţii lor reprezintă o prioritate pentru mine şi vorbesc acum deopotrivă că om politic, dar şi că un om legat printr-o veche pasiune de istoria românilor, un om care cunoaşte trecutul adesea greu şi plin de încercări al acestui popor.

11. Ce mesaj doriţi să transmiteţi românilor de pretutindeni ?

Crin Antonescu: Mi-aş dori să fim împreună: românii care trăiesc în ţară şi românii care trăiesc în afară graniţelor ei. O naţiune puternică! O naţiune care să îşi regăsească solidaritatea şi vocea comună! O naţiune care să influenţeze Europa şi comunitatea internaţională! Românii de pretutindeni să fie vectori importanţi ai expresiei naţionale. Trăim într-o lume în schimbare şi trebuie să transformăm într-o oportunitate istorică, într-o şansă la prosperitate pentru fiecare român şi într-un factor general de progres pentru poporul nostru păstrarea şi punerea în valoare într-o formă modernă a celui mai important element de unitate: identitatea românească. În al doilea rând, le transmit românilor din străinătate că România nu i-a uitat. Îmi doresc că toate comunităţile româneşti să simtă solidaritatea celor de acasă şi să poată conta pe sprijinul nostru. Celor aflaţi de mulţi ani departe de România şi stabiliţi în alte ţări le spun că dorinţa mea este să păstrăm vie legătură cu ei, să menţinem prezent pentru ei tot ce înseamnă tradiţie, cultură şi spirit românesc, dar şi să primim contribuţia şi experienţă lor. Celor plecaţi de nevoie, în ultimii ani, le spunem că angajamentul meu este să facem că România să redevină o opţiune, un loc care oferă şanse reale şi oportunităţi, în aşa fel încât a fi departe de ţară să fie doar o chestiune de alegere, nu una de constrângere.  Români, oriunde v-aţi află, pentru voi vreau să construim o Românie puternică, şi acesta nu este sloganul meu electoral, ci dezideratul meu pentru noi toţi. O Românie de care să fim mândri, că români, o Românie a libertăţii de opţiune, a dialogului şi a demnităţii. Iar România nu poate fi puternică decât dacă românii sunt uniţi, dacă sunt puternici, valoarea şi educaţia respectate, iar muncă plătită corect! În plus, pentru că ne aflăm în primele zile ale noului an, le doresc tuturor românilor un An Nou mai bun, mai liniştit şi mai generos şi, de asemenea, le mulţumesc celor care mi-au transmis urări de sărbători!

12. Aveţi în plan să vizitaţi şi America de Nord ?

Crin Antonescu: Cunosc multe lucruri bune despre comunităţile româneşti din America de Nord, ştiu că sunt bine organizate, au un program bogat de evenimente pentru păstrarea identităţii românilor de acolo, au o conducere valoroasă şi dedicată. Îmi doresc să fiu în viitor în contact direct cu aceste comunităţi şi sper că agenda politică va permite astfel de întâlniri cât mai curând.

Interviu realizat de Cristian Bucur, Președintele Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni (AJRP)