„Geografie de ţări arbitrare şi confuze”- Stephan Roll

311

“Dacă între oameni e întotdeauna o punte,
e, fiindcă, sub ei, se cască abisele
cu ochii închişi. Zilele-s strivite
de caii negri ai nopţilor crunte.
Zilele! Ferestrele voastre le acoperă visele”.

(Abisele din volumul Poeme în aer liber, 1929)

Într-o zi de iunie de la început de veac XX, mai  bine spus, la data de 5 iunie 1903, s-a născut în localitatea Florina (Macedonia), Stephan Roll (pseudonimul literar al lui Gheorghe Dinu), poet și prozator, reprezentant al literaturii românești de avangardă. Este fiul unui birtaș, Enache Dinu, iar acest lucru îi va marca într-un fel și cariera, deoarece va înființa la București, pe strada Bărăției, o lăptărie pe care Sașa Pană o numea „lăptărie cenaclu”,  așa cum aflăm din proza autobiografică Născut în ’02. Botezată cu umor ,,Secolul” de către Victor Brauner, care i-a şi zugrăvit vitrina cu o vacă şi o mulgătoare, lăptăria a fost spaţiul ideal de întâlnire a diverşilor militanţi ,,persecutaţi” de literatură şi care o voiau radical transformată, adică chiar trăită. Acest loc va aduna adeseori în jurul meselor acoperite cu hârtie albă pe marii magicieni ai avangardismului românesc: Ilarie Voronca, Ion Vinea, Geo Bogza, Sașa Pană, Mihail Cosma (Claude Sernet) și alții.

Stephan Roll a intrat de timpuriu în mișcarea de avangardă. Împreună cu Ilarie Voronca este redactorul și directorul unicului număr din revista 75 HP (1924), scris aproape integral de cei doi, și care, în concepția lor, este o publicație de „picto-poezie”, promovând suprarealismul și dadaismul. La  revista 75 HP, Stephan Roll clama, sub titlul Metaloid, sloganuri de un energetism ce amintea de elanurile vitale ale lui F.T. Marinetti, declarând că ,,noi infuzăm atomului dinamică” şi conturând o ipostază a poetului nou modelată după ,,sportsmanul” la modă, cu ,,vertebre de bronz” şi cu ,,muşchii schije de platină”. ,,Vom răscoli straturi geologice / cu râvnă de metal / vibranţi / prin latitudini / arteră de magnet / sânge / vertigiune / incandescenţă / respiraţie” – mai declara acest poem-manifest.

Între noiembrie 1924 și martie 1925 scoate, împreună cu Scarlat Callimachi (care era director), Punct, revistă de artă constructivistă internațională. Între martie 1925 și iunie 1927 colaborează la revista Integral, în anul următor la revista Urmuz, scoasă de Geo Bogza la Câmpina, apoi la unu condusă de Sașa Pană. Colaborează sporadic la reviste de orientare socială progresistă, cum ar fi Reporter, Meridian(din Craiova), Era nouă condusă de N. D. Cocea, Fapta, Lumea, revista condusă de George Călinescu. A fost secretar al Uniunii Ziariștilor, funcționar în Ministerul Învățământului. În ultima perioadă a activității sale, se ocupă de traduceri din literatura străină.  Se stinge din viață la București, la 13 mai 1974.

Publicistul militant de la Integral elogia viaţa sportivă cu, din nou, model american, scriind imperativ: ,,Vrem sportsman-i şi sportsman-e inundând coreograf arena secolului, în locul perechilor flirtând blazat şi onanist în saloane. Vrem construcţia americanului boxeur, ritmul dansatorului negru, vigoare necontestat masculină în jazz-ul zilelor şi creaţia creierului pur, filtrat de corpul atlet sevos”. Din aceeaşi perspectivă, îl aplauda pe ,,actorul-acrobat”, iar în materie de poezie, ,,evoluările” le vedea tot înspre ,,poetul-sportsman”, plasat ,,în plin ev citadin”. Interesant este portretul poetului nou precum și dinamica scrisului acestuia în raport cu elanurile epocii: ,,Echilibrist dincolo de fraza inertă, poetul insuflă cuvântul-cilindru, cuvântul-manevră, cuvântul-cocktail. Imaginea stilet novator, poezia acid care nu corespunde la timpanul percepţiei ca un purgativ, ci fecundă scapără peste anestezia romanticului, peste asfalt, circuit lângă adolescenta manevrând calmă volanul, prin geometria oraşului-metropolă. Poezia-ecran, poetul-inginer”.

Este cu atât mai interesantă activitatea complementară de gazetar. Colaborează la Cuvântul liber, Adevărul, Dimineața etc. Poezia pe care o scrie parcurge toate etapele avangardismului românesc, de la textul cu trimiteri spre zona dadaismului, prin faza constructivistă, până la cultivarea unui imagism exultant. Prezența parodiei cu adresare la poezia tradiționalistă și romantică împrumută uneori accente urmuziene.
Primul său volum, Poeme în aer liber, este cuceritor prin prospețimea imaginației. Ilarie Voronca scria despre volum: „Poetul tămăduiește rănile și amintirile, își deschide aceste poeme în aer liber pentru gimnastica suedeză a inimii și a visului”. Placheta Moartea vie a Eleonorei , apărută în 1930 la editura lui Saşa Pană, ilustrează cel mai bine în poezia românească principiul dicteului suprarealist. Criticul literar Ov.S. Crohmălniceanu îi surprinde originalitatea lirică: „Poezia lui Stephan Roll se impune înainte de orice printr-o frăgezime cuceritoare a sensibilității; rar întâlnim trăite atât de acut impresiile cu care lumea asaltează un suflet(…). Metaforele poetului jupoaie realitatea de piele”.

După 1930 se distanțează tot mai mult și ireversibil de avangardism, pe măsură ce se contura tot mai precis angajamentul său social și politic de stânga. Această activitate a sfârșit prin a o înlocui pe aceea de poet, depărtându-l de destinul de scriitor. Adeziunile comuniste îl fac să atace vehement suprarealismul ca ,,falsă avangardă”, într-un articol din Cuvântul liber, după ce în Sugestii înaintea unui proces, din penultimul număr al revistei unu (noiembrie 1932), scrisese că ,,metafizica de altădată trebuie schimbată în materialismul ştiinţific de azi, ca alchimia în chimia ştiinţifică”. Cu toate acestea Gheorghe Dinu-Stephan Roll – ,,argintul viu” al grupării unu, cum îl caracterizează Saşa Pană – rămâne un reper semnificativ pentru ceea ce a putut să fie avangarda istorică în literatura română. Și totuși, metaforele poetului sunt adevăratul ,,argintul viu” al poeziei sale!

,,La culcare, mâinile/le-am pus în glastre,/ca să vegheze/visul gesturilor/pe care nu am îndrăznit/să le schiţăm”.(Veghe din volumul Statuile de fum).

Autor: Pușa Roth (București – România)
Jurnalist, dramaturg, membru a Uniunii Scriitorilor din România, Senior Editor în cadrul redacției Occidentul Românesc din anul 2012.