De vorbă cu Șeful Secției Consulare din Madrid

Kasandra K. Năsăudean: În ultima vreme se tot comentează faptul că există persoane înafara Consulatului care vă reprezintă, ca instituție. Are o explicație acest subiect?

Petre Constantin: Secția Consulară a Ambasadei României la Madrid nu are, repet, nu are niciun reprezentant care să își desfăsoare activitatea în afara sediului, cu excepția cazurilor în care sunt organizate consulate itinerante. Consulatele itinerante sunt anunțate atat pe pagina web a Ambasadei României la Madrid, cât și în mass-media în limba română din Spania. Comentariile la care faceți referire este posibil să fi apărut în contextul în care persoane rău intenționate încearcă să înșele încrederea cetățenilor români arogându-și funcții sau poziții, care nu au nicio legătură cu realitatea.

K.K.N.: O altă situație mult controversată și eronat înțeleasă de către români este și aceea a prezenței traducătorilor din Consulat. Ne puteți spune care este situația reală, concretă, a acestora?

P.C.: Secția Consulară a Ambasadei României la Madrid nu are o legatură de colaborare cu traducătorii autorizați de catre Ministerul Justiției din România. Subliniez că, potrivit atribuțiilor care îi revin, potrivit legii, Secția Consulară a întocmit o listă de traducători autorizaţi, în ordine alfabetică. Această listă este pusă la dispoziţia cetăţenilor români, la cerere. În baza autorizaţiei MJLC, a specimenelor de semnătură și a sigiliului, personalul consular poate legaliza sigiliul și semnătura acestora, aplicate pe traducerile efectuate. La sediul Secţiei Consulare există pentru fiecare traducător autorizat specimenul de ștampilă rotundă și cel de semnătură, precum și fotocopii ale certificatelor/autorizaţiilor de traducător eliberate de Ministerul Justiţiei și Libertăţilor Cetățenești. La preluarea oricărei traduceri efectuate de aceştia în vederea legalizării de către consul, se verifică semnătura și sigiliul de pe traducere cu cele existente în dosarul fiecărui traducător. Cunoaștem faptul că adesea există situații neplăcute generate de conflictele repetate dintre traducători, care au loc atât în incinta Secţiei Consulare, cât și pe domeniul public spaniol, creând o stare de nemulţumire solicitanţilor de servicii consulare. Este important de știut faptul că, traducătorii nu sunt angajați ai Consulatului, nu ne reprezintă și, mai ales, nu sunt abilitați a furniza informații de ordin consular.

K.K.N.: S-a menționat de multe ori faptul că, de când sunteți Șef al Secției Consulare din Madrid, serviciile și-au îmbunătățit calitatea, echipa cu care lucrați este formată din oameni responsabili iar românii care solicită serviciile consulare nu se mai confruntă cu debandada și stilul mafiot din trecut. Ce ne puteți spune în acest sens?

P.C.: Mulțumesc pentru apreciere, dar doresc să vă spun că atât eu, cât și echipa pe care o conduc încercăm să găsim soluții care să ne permită creșterea calității serviciilor consulare și reducerea timpului de așteptare. Toate solicitările sunt procesate plecând de la aceste obiective. Dacă apar câteodată dificultăți se datorează faptului că solicitanții de servicii nu prezintă toate documentele solicitate de lege.

K.K.N.: Pentru a obține anumite servicii consulare, românii formau cozi în fața consulatului de la primele ore ale dimineții deranjând trecătorii și vecinii, iar o anume persoană efectua o așa zisă listă de așteptare. Se mai practică astfel de obiceiuri de tristă amintire și în momentul de față?

P.C.: Acessul în consulat se face pe baza bonurilor de ordine, al căror control este asigurat de personalul de pază. Consulatul respinge „inițiativele” de acest gen asumate de persoane care nu au nimic de-a face cu instituția noastră. De atfel, pentru noi, listele respective dacă s-ar întocmi nu ar avea nicio valoare. În plus, cine are nevoie să se prezinte la consulat o poate face pe tot parcursul zilei de lucru, nefiind nevoie și nici recomandabil să vină înainte de începerea programului.

K.K.N.: Am înțeles că pentru volumul mare de muncă din consulat, aveți personal insuficient. Cum comentați acest aspect?

P.C.: Secția Consulară are în prezent trei diplomați și în curând ni se va alătura un alt coleg. Pe lângă aceștia, lucrează alți 15 funcționari fie de carieră, fie colaboratori pe plan local. În regiunea Madrid se concentrează peste un sfert din numărul românilor din Spania. Tot către Madrid se îndreaptă și românii din Castilla León, din Canare și mulți din Castilla-La Mancha, sau chiar din alte provincii mai îndepărtate. Credem că în situația prin care trece economia este mai înțelept să căutăm soluții printr-o mai bună organizare.

K.K.N.: Se poate discuta despre cum se desfășoară o săptămână liniştită în Consulatul din Madrid având în vedere faptul că în opinia unor români care sunt buni la toate, munca în consulat ar fi lejeră și fără bătăi de cap?

P.C.: O săptămână liniștită la Madrid o au cu siguranță turiștii. Activitatea noastră include pe lângă serviciile consulare realizate la sediu și gestionarea multor situații speciale, accidente, pierderi de documente, asistență acordată în spitale, minori aflați în situații deosebite, vizite la penitenciare. etc.

K.K.N.: Ar fi important de știut pentru românii din Spania, cum se poate obține un pașaport sau un titlu de călătorie și cât durează în momentul de față eliberarea unor astfel de documente?

P.C.: Pentru obținerea unui titlu de călătorie nu este nevoie de vreo programare. Solicitanții sunt deserviți în ordinea sosirii în Consulat, în timpul programului de lucru. Aceștia trebuie să prezinte actele de identitate expirate, fie carte de identitate, fie pașaport, sau în cazul în care au pierdut aceste acte e necesar să prezinte denunțul de pierdere făcut la poliție. Pentru obținerea de pașapoarte, datorită numărului foarte mare de solicitări, este necesară o programare prealabilă, care poate fi obținută prin e-mail la adresa programari@consuladoderumania.es sau sau prin fax la numărul de telefon: 914 165 025. Toate condițiile necesare pentru obținerea pașapoartelor pot fi găsite pe site-ul Ambasadei României la Madrid: www.madrid.mae.ro, accesând linkul servicii consulare.

K.K.N.: Care au fost cele mai mari dificultăți pe care le-ați întâmpinat ca Șef al Secției Consulare din Madrid?

P.C.: Au fost cazuri dificile, unele extreme, însă împreună cu echipa pe care o conduc și cu sprijinul doamnei ambasador Maria Ligor, am reușit întotdeauna, să le depășim. Fiecare caz rezolvat a adus un plus de experiență echipei Secției Consulare Madrid.

K.K.N.: Sunteți bine conectat la realitatea românească din Spania. Cum ați perceput impactul din ultima perioadă al crizei economice asupra românilor din această țară?

P.C.: Străinii din Spania, printre care se numără și românii, au fost printre cei mai afectați de criză, şi pentru că această prezenţă a lor aici a fost determinată de oportunităţile care existau în sectorul construcţiilor, care s-a prăbuşit şi a făcut să se piardă cele mai multe locuri de muncă. Conform ultimelor date statistice ale Ministerului Muncii, pentru luna aprilie 2011, aproximativ 101.000 români se află în situație de șomaj în Spania. Activitatea Ambasadei vizează cu prioritate oferirea de asistență cetățenilor români, în special din perspectiva orientării asupra oportunităților de pe piața muncii și a drepturilor legale, precum și soluționarea conflictelor de muncă, prin contactarea angajatorilor și, în funcție de situație, a autorităților în domeniu din Spania și din România.

K.K.N.: Intenționați să aduceți unele schimbări în infrastructura funcțională a Secției Consulare din Madrid pentru mai buna deservire a cetățenilor români care solicită serviciile consulare?

P.C.: Activitatea noastră face obiectul unei analize permanente, tocmai în ideea de a ameliora funcționarea. Cum spuneam, cheia în prezent constă în îmbunătățirea procedurilor și metodelor de lucru, pentru creșterea vitezei de răspuns la cereri și în același timp a reducerii timpilor de așteptare.

K.K.N.: Ați sesizat din partea românilor pe care îi cunoașteți în Spania o tendință de a reveni în România pe fondul crize economice?

P.C.: Datorită liberei circulații a persoanelor în cadrul Uniunii Europene, este foarte dificil să stabilești în mod statistic/obiectiv câte persoane s-au întors în România. Decizia de a se întoarce în țară este influențată de situația personală a fiecărui cetățean român, și depinde, în mare parte și de gradul de recuperare al economiei românești (în acest an se așteaptă o creștere economică de 1,5%, iar la anul de 4%). Adesea ne întâlnim cu un fenomen de pendul între două ţări în funcţie de ce posibilităţi găsesc, respectiv dacă merg în țară, dacă găsesc un contract sau un proiect temporar, după care revin în cautarea unui proiect similar în Spania.

K.K.N.: Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră la acest interviu și pentru faptul că prin relatarea corectă a datelor și informațiilor am răspuns numeroaselor sesizări și incertitudini ale cititorilor noștri.

Interviu realizat de, Kasandra Kalmann Năsăudean